Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

La câtă viață ești bun de Piață?

Protestul copiilor

Copiii de 7,10,12 ani pot fi prezenți la proteste, cred eu, pentru că mă gândesc la copiii de aceleași vârste care s-au dus în fața armatei pe 21 decembrie 1989 fără să le dea nimeni voie, în primul rând părinții lor. În plus, un copil de 7 ani de astăzi e mult mai implicat în lume, a văzut mult mai multe imagini cu ajutorul internetului decât văzusem eu până la 15-20 ani.

În schimb, ce sens are să fie aduși la manifestații bebeluși și copii până-n 5 ani? Ei înțeleg nimic sau prea puțin din ce văd și aud și există un risc major să fie răniți în cazul unei busculade, provocată sau spontană.

Dar atunci, nu se poate spune același lucru și despre bătrânii peste o anumită vârstă care vin la manifestații de protest?

Sunt curios: ce părere au cititoarele și cititorii Republicii?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Nicușor Dan AP

Tudor Postelnicu, Ministru de Interne de tristă amintire al lui Nicolae Ceauşescu (1987-1989) şi fost şef al Securităţii comuniste (1978-1989), nu a rămas în istorie prin cine ştie ce ispravă, ci printr-o vorbă memorabilă rostită în timpul uneia din şedinţele procesului intentat, în 1990, foştilor demnitari comunişti: „Am fost un dobitoc”, a grăit acesta în încercarea de a se debarasa de trecutul nu tocmai onorant. Cu toţii facem alegeri proaste în viaţă. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Privesc reportajele care relatează despre cei 100.000 de oameni din Prahova stând la cozi cu bidoanele să ia apă. Dacă ar fi fără sonor și cuvinte scrise pe ecran, aș putea să cred că sunt din Ucraina. De o săptămână în România se petrece o criză umanitară tipică distrugerilor provocate de război – dar încă fără război. România arată de parcă în toate instituțiile statului ar fi plantați sabotori profesioniști. De fapt, e vorba de impostori amatori. Amatori de bani mulți, câștigați fără să miște un deget – poate altă parte a corpului.

Citește mai mult