Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

La ce e bună o victorie „proastă”

Aproape să-mi vină rău la meciul ăsta al Simonei. Sună ciudat, dar astfel de victorii „proaste” fac o campioană.

Într-un Grand Slam, adică două săptămâni de bătălii, unde e nevoie de 7 meciuri câștigate pentru titlu, este foarte probabil să ai cel puțin un moment de cădere. Pe care, dacă te țin curelele, faci cumva și îl depășești. 

Pe scurt, trebuie să nu pierzi când joci prost, ca să poți juca bine mai departe. 

După un prim set în care Babos se plimba resemnată pe teren, surclasată de forța de joc a lui Halep, la începutul celui de-al doilea, Simona a trimis afară o minge „de copii”, sărită lejer, la 1-2 m de fileu. Am înghețat. O minge ratată când pare aproape imposibil de ratat poate să-i dea brusc încredere adversarei aflate în corzi: „Uite că greșește aiurea și Halep, nu e chiar atât de tare cum pare, hai să încerc...”.

Și Babos a început să dea în minge cu curaj, la „n-am ce pierde”, a luat inițiativa. Simonei nu-i venea să creadă că unguroaica nu se lasă bătută de la sine în două seturi și a început să greșească. A făcut peste 30 de erori neforțate, ceea ce este enorm pentru nivelul ei. De la 2-2 în setul 2, a pierdut 6 ghemuri la rând. La 3-1 pentru Babos în decisiv, eram, cred, verzui la față.

Ei, și aici vine momentul pentru care nu pot să n-o laud pe Simo. A tras de ea cu strigăte, s-a aruncat în niște recuperări la limita rupturii musculare, a reușit să ridice în ultima clipă un lob adânc și înalt, din minge ca și pierdută, Babos trimițând smeciul în plasă. M-am dezghețat atunci – era perechea fastă a greșelii rele din setul 2.

Minge cu minge, punct cu punct, în raliuri lungi, istovitoare, Simona a reușit să-i pună frână Timeei, anulându-i două mingi de 5-5 și forțând-o să încheie meciul cu dublă greșeală. M-am închinat și eu, cruce de ateu, nu numai Simona.

Ca să găsim și ceva folositor în chinuiala asta de luat antinevralgic, bine că s-a întâmplat acum, cu Babos. Căci în turul 4, cu nevăstuica veninoasă Carla Suárez Navarro, Simona va avea nevoie de tot ce știe și poate ca să câștige. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Apuripu-ripu / sursa foto: Profimedia

Tata avea doar cinci ani când a rămas orfan de tată. Fără casă, au locuit o vreme în grajdul unde unchiul lor ținea caii. Bunica muncea cu ziua, „la cocoane”, încercând să-și țină cei șapte copii în viață. Asigurarea hranei era cea mai mare provocare. Toți au renunțat la școală, mai puțin cel mic — tata. El a iubit caii toată viața.

Citește mai mult

Doctorat / sursa foto: Profimedia

Pentru mine, doctoratul a însemnat disciplină intelectuală (pentru un om care citea haotic, avea ideile împrăștiate în zeci de jurnale și caiete, practica fișării și a lucrului pe text a fost o adevărată terapie), sens al educației (cred că scrierea la teza de doctorat și studiul temei alese au dat cu adevărat sens formării mele intelectuale) și contact cu ideile cele mai rafinate, cu textele și autorii cei mai reprezentativi din domeniul meu de cercetare.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Planck a realizat că erorile din ambele legi, deși opuse, au nevoie de o unică condiție corectoare. Așa a apărut quanta Planck – „A fost un act de disperare... Am sacrificat toată fizica pe care o știam”, mărturisea calmul fizician. Adică, fizica lui Newton.

Citește mai mult