Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Laura Codruța Kovesi dă factura exactă a jafului: În urma investigațiilor DNA, în bugetul de stat ar trebui să intre un miliard de euro

Laura Codruța Kovesi - recuperare prejudicii

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Un miliard de euro ar fi trebuit să ajungă la bugetul de stat în urma dosarelor instrumentate de DNA în ultimii cinci ani, însă până acum doar 11 la sută din prejudicii au fost recuperate de instituțiile competente, a spus marți procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

„În ultimii cinci ani au fost indisponibilizate bunuri şi valori în valoare de peste două miliarde de euro. În cazurile în care judecătorii au pronunţat sentinţe definitive de condamnare au dispus şi confiscări. În cazurile în care instanţele au fost sesizate prin rechizitorii DNA au rămas definitive 992 de hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea de bunuri în valoare de un miliard de euro, bani care trebuie să intre efectiv în bugetul statului în urma investigaţiilor DNA", a declarat Kovesi la o dezbatere la care au luat parte magistraţi şi reprezentanţi ai Fiscului, potrivit News.ro.

Șefa DNA a citat un studiu european care relevă că inculpaţii preferă să petreacă timp în închisoare, dar să nu li se ia averea, iar acest lucru pare să se confirme.

Laura Codruța Kovesi a explicat că problema pentru care banii din confiscări nu intră efectiv în bugetul statului ţine de modul în care sunt executate hotărârile judecătoreşti de către instituţiile competente.

„Problema pentru care banii nu intră efectiv în bugetul statului nu ţine de legislaţie, ci de modul în care se execută hotărârile judecătoreşti. Aceste hotărâri trebuie respectate, mai departe sunt trimise instituţiilor care au competenţe. Aceste instituţii trebuie să spună ce probleme au în a executa efectiv hotărârile judecătoreşti. Aceste instituţii trebuie să se comporte ca un bun administrator, pentru că sunt bani ai statului", a punctat Kovesi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    1 miliard. Și aici e vorba doar despre prejudicii dovedite.. oare ar putea face cineva o estimare reală a furtului din bani publici?
    • Like 0
  • După câte comentarii sunt postate aici, îți poți da seama cât de interesat este românul de BANII PUBLICI, la care și el contribuie. Contribuie însă ca un prost, fără să-l intereseze ce se întâmplă cu BANII LUI ! Este exact același motiv pentru care nu-l interesează scara blocului în care trăiește, sau strada pe care merge, sau locul unde campează, considerând toate acestea ale altora, nu și ale lui, personal. Ce dovadă mai mare de prostie egoistă ?
    • Like 0
  • check icon
    Pai cum sa puna in aplicare hotararile judecatoresti cand ar trebui sa "saraceasca" niste prieteni?Nu mai bine imprumutam?Miliardul de lei pe saptamana,asta e performanta cu care se lauda MF,definindu-l pompos "atragere"...ce sa faci cu maruntisul din executari cand foamea de bani e muuult mai mare?Si nu supara pe nimeni ca doar dam apoi vina pe mostenire,desi de un cincinal suntem deja pricopsiti cu leprele rosii...
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult