„Președintele nostru, Ronald Reagan, a spus o dată că cele mai înfricoșătoare cuvinte pe care le poti auzi sunt Bună ziua, sunt de la Guvern și mă aflu aici ca să te ajut. Știm că există unele lucruri de care Guvernul trebuie să se ocupe și trebuie să o facă. Însă vei găsi mai multă eficiență în acțiunile filantropice private, decât în ajutorul pe care îl dă statul. Asta pentru că în activitățile private e un control mai clar al cheltuielilor și al rezultatelor, lucru care este mai greu de făcut la stat”. Ce spune omul care a donat organizației United Way 15-16 milioane de dolari despre actele filantropice, cum răspunde la întrebarea dacă ar trebui să-i dăm bani unui cerșetor pe stradă, aflați dintr-un interviu acordat de Michael K. Hayde, Președinte și CEO al Western National Group - SUA și membru al United Way Ten Million Dollar Roundtable, în Republica.
Michael k. Hayde s-a aflat la București pentru a lua parte la United Way Roundtable on Philanthropy, întrunire organizată prima dată în România (28-29 septembrie 2017). Evenimentul îi reunește în fiecare an pe cei mai importanți donatori și voluntari din lume ce contribuie la programele United Way, una din cele mai mari organizații non-profit din lume, cu un buget anual de 5 miliarde de dolari numai în SUA. Deschiderea evenimentului a avut loc în prezența Președintelui României, Klaus Iohannis. (foto dreapta, în ordine: Steven van Groningen, Cristina Damian - Director Executiv United Way Romania- Președintele Klaus Iohannis, Brian Gallagher- Președinte și CEO United Way Worldwide).
Faceți parte din United Way Ten Million Dollar Roundtable. Ce v-a determinat să vă implicați în acte filantropice la acest nivel?
M-am născut într-o familie irlandeză modestă, catolică, de condiție medie, not poor- but simple, în Sudul Californiei. Biserica era foarte importantă pentru părinții mei, iar eu am studiat 5 ani într-un seminar catolic pentru a deveni preot. Trăind într-o familie credincioasă și studiind la seminar, am înțeles că viața nu înseamnă doar persoana mea. Viața nu înseamnă să-ți dăruiești doar ție însuți, viața înseamnă noi, adică să dăruiești și altora. Când eram mai tânăr și nu aveam foarte mulți bani, bineînțeles că sumele pe care le donam nu erau foarte mari, însă încercam tot timpul să îi ajut pe cei care erau în nevoie, mai puțin norocoși decât mine. Cu trecerea timpului, United Way a crescut în Sudul Californiei și a devenit baza multor acțiuni de caritate, implicandu-se activ în problemele societății.
Așa că m-am implicat de tânăr și am continuat să evoluez. Ceea ce mă atrage cel mai mult la United Way sunt pilonii pe care se sprijină: educație, sănătate și stabilitate economică. Avem nevoie de toate acestea pentru ca societatea să funcționeze.
Ați menționat educația. Cât de importantă este?
În California anului 1971, cand eu eram student, învățământul era aproape gratuit. Puteai să urmezi cursurile universitare plătind foarte puțini bani în comparație cu ce se întâmplă astăzi. În felul acesta, foarte mulți dintre noi am avut șansa să învățăm să gândim, să ne dezvoltăm mai mult pe noi înșine, familiile noastre, societatea. Eu cred că educația trebuie să fie piatra de temelie a societății. Dacă nu avem școală, ne este mult mai greu să visăm. Cred că educația te ajuta să visezi, să spui cum ar fi dacă…?, nu să te resemnezi și să spui asta este…
Care sunt criteriile pe care le aplicați atunci când alegeți pe cine ajutați? Cum selectați o cauză când faceți o donație?
În general, nu m-a sunat nimeni care să-mi ceară bani pentru o cauză lipsită de importanță. Atunci cand cineva îți cere ajutorul, de obicei, își susține până la capăt cauza pentru care adună fonduri. Și atunci, cum alegi? Cum faci diferența? Avem două situații. În primul rând, atunci când îți cere ajutorul un prieten, rugămintea are un efect mult mai puternic. În al doilea rând, trebuie să știi că banii vor ajunge acolo unde trebuie, la cel care are nevoie și că nu vor fi cheltuiți prostește. Ce îmi place la United Way este că atunci când se implică într-un act de caritate, organizația este foarte atentă ca ajutorul pe care îl oferă să se ducă spre cât mai mulți oameni. Ne punem tot timpul întrebarea câți bani ajung la câte persoane din cele care sunt în nevoie. Se întâmplă ca persoanele care ne cer donații să dea înapoi și să spună, păi... nu vorbim despre o afacere aici. Ei bine, trebuie să gândești ca și cum ar fi vorba despre o afacere, chiar dacă este filantropie. Acțiunile de caritate înseamnă cheltuieli și venituri, exact ca într-o afacere. În felul acesta, îți poți atinge scopul eficient- anume să ajuți cât mai mulți oameni. Așa că eu măsor toate aceste lucruri, iar atunci când îmi ofer ajutorul, o fac în primul rând pentru că un prieten în care am încredere mi-l cere și adună bani pentru a ajuta alți semeni.
Care este diferența dintre acte caritabile pe termen lung și acte caritabile pe termen scurt?
Știti bine vorba cu omul căruia mai bine îi dai o undiță ca să aibă mâncare toata viața, decât să îi dai un pește ca să aibă de mâncare pentru o zi. Noi încercăm să îi învățăm pe oameni să pescuiască. De exemplu, compania noastra a strâns 160 de mii de dolari pe care sa îi doneze victimelor furtunii din Huston. Asta înseamnă un ajutor care trebuie să vină rapid, pe termen scurt. Însă e doar o mică parte din ceea ce facem. Pentru că încercăm să gândim strategic și să ajutăm pe termen lung comunitățile care au nevoie de sprijin.
Vreau să donez fonduri unei cauze. Cum fac cea mai bună alegere? De exemplu, e bine să îi dai bani unui cerșetor?
În fiecare an, discutăm serios despre lucrurile importante pentru noi. De exemplu, educația este foarte importantă, stoparea abuzului în familie, asupra femeilor. Plecăm de la aceste mari probleme pe care le identificăm și căutam organizațiile în care avem încredere și despre care știm că au rezultate serioase. Astfel, ne asigurăm că banii vor fi cheltuiți cu folos. Încrederea este un factor decisiv atunci când decidem să ne oferim ajutorul. Ca să ne referim la cerșetorul de pe stradă. Ei bine, acolo e o problemă care implică lipsa de încredere. Ce va face după ce va primi banii de la tine? Îi va folosi ca să își cumpere alcool, droguri? Încrederea este fundamentul unei relații. Nu poti face nimic fără ea. Dacă începi o relație cu United Way, de exemplu, și nu este bazată pe încredere, aceasta nu are cum să existe. Este vorba despre prietenie, în prietenii tăi ai încredere.
Dumneavoastră ați da bani unui cerșetor?
(n.a.râde). S-ar putea să-i dau, mai ales dacă mă roagă soția. Vreau să știu că gestul pe care-l fac are impact pozitiv. De exemplu, la United Way, atunci când alegem o cauză, așa cum spuneam, o facem cu mare atenție. Trebuie să îi știi bine pe cei care conduc organizația, felul în care gândesc, rezultatele muncii lor. Iar atunci când ai toate aceste informații și ai construit o relație bazată pe încredere, este mult mai ușor să oferi ajutorul.
Credeți că oamenii ar trebui să fie învățați cum să-și ajute semenii?
Absolut! Vorbesc des cu prietenii despre actele caritabile. Iar atunci când le cer sprijinul pentru o cauză, îi întreb ce îi interesează mai mult, pe cine ar vrea să ajute mai mult. Le descriu cine va primi ajutorul de la ei. De exemplu, un tânăr, o tânără care nu-și poate termina studiile. Încerc, de asemenea, să aflu de la prietenii mei care este cauza pentru care ar lupta, de care s-ar simți mai aproape. Iar asta se întâmplă mai des decât să încerc să-i conving să facă donații pentru o problemă care mă sensibilizează pe mine.
Cât de important este feed-back-ul pe care-l transmit cei care ți-au cerut ajutorul?
Dacă donatorul pe care l-ai convins să te ajute nu știe ce s-a întâmplat cu banii lui, nu te mai poți întoarce la el să-i spui ajută-mă, te rog. Și uite așa, ne întoarcem la modul în care facem alegerile și la încredere. E bine să știi exact câte vieți au schimbat banii de la tine. Cum, când, unde - aceste informații mă fac să-mi continui munca aici și anul viitor. Știți, în activitatea filantropică, unii oameni cred că persoana care beneficiază de banii donați este clientul. Nu este deloc așa, clientul este cel care face donația. Fără el, nu s-ar putea face nimic, deci e nevoie de feed-back. Este exact ca într-o afacere. Tu - fiind clientul- trebuie să primești informații detaliate despre garanția produsului. Eu - dacă strâng fonduri și le aloc pentru diverse cauze - trebuie să știu cât de mulțumit ești de produs. Și cred că United Way face asta cu succes, inclusiv aici, în România.
Sunteți mulțumit de activitatea United Way în România?
Întotdeauna vrem mai mult. În acest moment, organizația United Way are succes în România, este un model de urmat. În Statele Unite ale Americii, United Way înseamnă 5 miliarde de dolari pe an. Nu mi-a plăcut în mod deosebit Shakespeare în facultate, dar există un fragment - în Negustorul din Veneția, cred- care este foarte bun. Atunci când este atacat, spune: Dacă ne înțepați, nu sângerăm? Dacă ne gâdilați, nu râdem? Dacă ne otrăviți, nu murim? Cred că toate comunitățile sunt la fel. Vorbim limbi diferite, nu avem aceleași obiceiuri, dar nu suntem atât de diferiți. Pentru că atunci când ne trezim dimineața, ne întrebăm aceleași lucruri. Este familia mea în siguranță? Apoi mă uit pe stradă să văd dacă vecinii mei sunt bine, apoi, pe măsură ce evoluăm, ne gândim la comunitate.
Unde ar trebui să se intersecteze politicile publice ale statului cu acțiunile de caritate private?
E un subiect sensibil pentru mine. Eu sunt o fire independentă. Președintele nostru, Ronald Reagan, a spus o dată că cele mai înfricoșătoare cuvinte pe care le poți auzi sunt Bună ziua, sunt de la Guvern și mă aflu aici ca să te ajut. Știm că sunt unele lucruri de care Guvernul trebuie să se ocupe și trebuie să o facă. Însă vei găsi mai multă eficiență în acțiunile filantropice private, decât în ajutorul pe care-l dă statul. Asta pentru că în acțiunile private e un control mai clar al cheltuielilor și rezultatelor, lucru care este mai greu de făcut la stat. Cred că ajutorul guvernamental și cel privat trebuie să se întâlnească într-un punct, să vedem fiecare dintre noi părțile bune. Nu se întâmplă de fiecare dată, însă un asemenea parteneriat trebuie sa existe. De exemplu, în America am construit în comunitatea din care mă trag un loc în care adăpostim copiii abuzați. Am localizat o clădire, am cerut-o autorităților și din banii noștri am dărâmat-o și am refăcut-o de la zero. Acesta este un exemplu pozitiv, însă sunt și situații în care această colaborare nu este eficientă, iar acest lucru este periculos pentru cel care donează. Pentru că donatorul vrea să vadă rezultate.
De ce ați ales să lucrați cu United Way?
Motivul pentru care m-am implicat în United Way este că am vrut să ajut, în prima fază, comunitatea locală. Noi glumim câteodată pe seama Crucii Roșii, care așteaptă niște inundații ori un cutremur ca să își ofere ajutorul. United Way este o organizație internațională care oferă sprijin, însă este locală. Asta înseamnă că boardul din România hotărăște care sunt problemele locale și cui i se oferă sprijin. Așa că, dacă tu crezi că educația este importantă, ajută United Way în misiunea sa în România. Asta imi place la United Way. Suntem internationali, dar rezolvăm probleme punctuale, locale. Nu putem spune că toți ne îmbrăcam cu același haine, nici că purtăm aceeași măsură. Așa că să ai o conducere locală, care e conectată la problemele comunității tale, este modelul de succes.
Acțiunile de caritate sunt ca o afacere - investești ca să ai rezultate. Ați calculat vreodata câți bani ați investit până acum în cauzele United Way?
La United Way, până acum, 15-16 milioane de dolari. Dar mai sunt proiecte, derulate de alte organizații, pentru care am donat. Sunt casătorit cu soția mea de 3 ani. A crescut Anaheim, un oraș mic din California, într-o familie cu venituri modeste. Însă am fost binecuvantați și am reușit să avem succes. Cred că este obligatoriu ca atunci când ai succes, să ajuți, să întorci în comunitate bunăstarea ta. Nu poți doar să acumulezi, fără să dai și celor care au nevoie de ajutor. Poți mânca o masă mai mare, poate... Poți conduce mai multe mașini odată? Nu! M-am hotărât să ajut United Way Europa dorind ca sprijinul meu să ajungă la cât mai mulți oameni. Mi-am spus că dacă voi ajuta cât mai mulți oameni în România, Ungaria, Franța, Spania, atunci binele va aduce și mai mult bine. Le aduc aminte tot timpul prietenilor mei, cărora le cer ajutorul, că nu pot lua în mormânt averea pe care au făcut-o. După noi, trebuie să rămână faptele bune și sprijinul pe care l-am acordat comunității.
Ați mai fost în București? Vă place orașul? Ce vă leagă de locurile acestea?
Aici, în România, Steven van Groningen este prietenul meu (n.r. CEO Raiffaisen Bank), un om de afaceri pe care-l admir, e așa cum mi-aș dori eu să fiu- e implicat în viața comunității sale, este implicat internațional. Steven spune tot timpul DA. Parte a afecțiunii mele pentru România e legată strâns de prietenia cu Steven (foto, de la stânga la dreapta: Michael K. Hayde- Președinte și CEO al Western National Group - SUA și membru al United Way Ten Million Dollar Roundtable, Brian Gallagher- Președinte și CEO United Way Worldwide, Klaus Iohannis- Președintele României, ShinWon Choi- Președinte și CEO SK Networks, Steven van Groningen- CEO Raiffaisen Bank România).
Prietenii noștri sunt cei care ne atrag în proiecte, iar prietenia îți arată că în orice situație, nu ești singur. Bucureștiul îmi aduce aminte de Los Angeles. Un lucru care mi-a plăcut mai mult la București în comparație cu Los Angeles este că e mai curat. Pare incredibil, dar așa este. Bucureștiul are părțile sale curate - de exemplu, veneam de la aeroport, după ce am aterizat duminică noaptea și am văzut că intrarea în oraș arăta bine. Dar există, așa ca în L.A., zonele acelea urâte, murdare. În București, am vizitat unul din proiectele United Way din Ferentari. Toate orașele sunt la fel, cu zone frumoase și zone mai puțin frumoase. Nu e sănătos să izolăm doar zonele curate, bogate, cu bunăstare. Deschidem porțile orașelor și apoi îi ajutăm pe cei care au avut mai puține șanse. Atunci când te implici în comunitate, nu poți întoarce capul de la problemele reale, lucrurile urâte, nu așa le rezolvi. Poate asta ne face să mergem înainte, ne dă energie. Realitatea de care nu fugim.
United Way Roundtable on Philanthropy este un eveniment anual care îi aduce laolaltă pe cei mai importanți donatori și voluntari United Way din lume. După Londra, Paris, Seul și Mexico City, anul acesta evenimentul a fost găzduit de București, România fiind o țară europeană cu o puternică societate Tocqueville.
Societatea Tocqueville recunoaşte liderii filantropi în toate comunităţile United Way, calitatea de membru Tocqueville fiind asigurată de o donaţie de peste 10.000 $ pe an. Societatea Tocqueville a United Way România a fost înființată în 2011, primul membru fiind Steven van Groningen (CEO Raiffeisen Bank). În prezent, societatea numără 15 membri și este în creștere.
United Way România este cea mai mare organizație United Way din Europa, care strânge anual aproximativ 1,5 mil de euro.
Cristina Damian, Directorul Executiv al United Way Romania, despre activitatea de pe plan local:
„Anul trecut, prin programele desfășurate împreună cu partenerii noștri, am ajutat peste 10.000 de persoane aflate în situații dificile de viață. În viziunea United Way România, abandonul școlar nu este problema copilului, ci a comunității în care acesta trăiește. Este nevoie ca întreaga comunitate, mai ales factorii decisivi în creșterea copilului- părinți, profesori, membri-cheie din comunitate, voluntari- să lucreze împreună pentru rezolvarea acestei probleme. Când povara nu mai este doar pe umerii copilului, ci este preluată de fiecare dintre factorii relevanți în educația lui, șansele sale de reușită- și implicit, ale întregii comunități sunt considerabil mai mari.
Abandonul școlar și absenteismul sunt printre cele mai mari probleme cu care se confruntă învățământul românesc. Învață să reușești este un program integrat de educație, implementat în toate proiectele noastre educaționale, un model care cuprinde diferite tipuri de activități și sprijin, atât pentru copil, cât și pentru familia sa și profesori. Prin activitățile educaționale, tutoratul, mentoratul și kituri educationale oferite, încercăm să asigurăm accesul gratuit la educație pentru 5.000 de copii din medii dezavantajate. Lucrăm împreună cu peste 1.000 de părinți, ajutându-i să înțeleagă cât de importantă este educația parentală pozitivă și susținerea parcursului educațional al copiilor, precum și pe elemente de combatere a violenței în familie. Credem cu tărie în rolul profesorului în învățare și de aceea ajutăm peste 400 de profesori să se dezvolte, în cadrul Academiei Profesorilor, și să înțeleagă mai bine nevoile clasei pe care o coordonează.
Tot în zona de educație am început anul acesta programul “Educația, centrul schimbării în comunitate”, care se bazează pe convingerea că puterea de schimbare a unei comunități rezidă în copii și potențialul lor enorm. De aceea, scopul programului - care se va derula pe o perioadă de 5 ani - este să reducă rata abandonului școlar în comunitățile dezavantajate și să îmbunătățească relațiile din interiorul cercului comunitate-școală-familie, punându-i pe copii în centrul acestuia. Programul se desfășoară în 12 Centre Comunitare, pe care le-am înființat, și care vor funcționa ca hub-uri comunitare în zone defavorizate, cu rolul de a consolida locul educației în dezvoltarea comunității. Aceste zone sunt Pădureni- Giurgiu, Jilava- Ilfov, Fundulea- Călărași, Băicoi-Prahova, Urlați- Prahova, Cluj-Napoca, Timișoara, Carani- Timiș, Mașloc- Timiș, Sânandrei- Timiș, Bucovăț- Timiș, Șemlacu Mare- Timiș.
Plecând de la rezultatele primului program de educație al United Way România, Învață să reușești și bunele practici dezvoltate în cadrul acestuia, în programul Educația, centrul schimbării în comunitate vom lucra cu 7.000 de copii, părinți si profesori din medii dezavantajate, desfașurând pe o durată de 5 ani peste 2.000 de activități si implicând 1.500 de voluntari.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.