Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Legea salarizării...încă un an în sala de așteptare

Legea salarizării e gata …dar fără soluții. Guvernul a luat în brațe un proiect neterminat, rezolvările adecvate vor fi căutate probabil tot anul, dar într-un 2016 electoral, cu două scrutine, e greu de presupus că vor fi și găsite. Așa că va mai trece apă pe Dâmbovița până când va fi legiferat noul statut al raportului între muncă și plată.

Executivul a făcut deja publice câteva dintre intențiile care să devină literă juridică în textul viitoarei legi. Acestea se referă la rezolvări pentru problemele la vedere aflate acum în dezbatere publică. Când legea va fi gata, nu vom mai întâlni, sper, - în sectorul bugetar - nici câștiguri ale medicilor tineri mai mici decât ale funcționarilor cu studii medii, nici remunerații ale profesorilor atât de neatractive încât la catedrele din multe școli să urce suplinitori fără pregătire sau cu pregătire cel puțin îndoielnică și nici cariere administrative ocolite de specialiștii bine pregătiți. Ar fi un important pas înainte. Dar numai legea, singură, nu va schimba tabloul. Și, apoi, necesara legătură dintre muncă și plată nu se rezumă la salariații bugetari. 

Nedreptatea pe care ne-o facem noi înșine, menținând în țară un nivel de viață sub ceea ce ar putea ieși din acumularea de capital și forță de muncă existentă astăzi (chiar și fără să luăm în calcul detașamentele de specialiști români care fac PIB pentru alte țări) are fără îndoială istorie și are … prezent. În apatia analizelor și a dezbaterilor pe această temă – oricum doar ocazionale și fără coerență programatică - nu se întrevede nici măcar o tentă de interes pentru acele motivații care împing maşinăria social-economică să progreseze în ritm cu vremurile. 

Și nici nu s-a înțeles cât de periculos este să salarizezi otova competența și incompetența, mulțimea treptelor de pregătire, ignorând diferențele de valoare. Iar depunerea armelor, de către clasa politică, gândirea vetustă, inerția și populismul țin în continuare barierele ridicate în fața salarizării gradualizate și competitive funcție de importanța și calitatea muncii depuse. Lucrurile sunt atât de grave încât, așa cum arată calculele, salariile medicilor și profesorilor în primii lor ani de muncă nu vor ieși de sub media pe țară nici după recentele măriri substanțiale decise de Guvern. 

Lucrurile sunt atât de grave încât, așa cum arată calculele, salariile medicilor și profesorilor în primii lor ani de muncă nu vor ieși de sub media pe țară nici după recentele măriri substanțiale decise de Guvern.

O analiză riguroasă a salarizării, în vederea îndreptării lucrurilor, nu are cum să ajungă la un rezultat optim fără să ia în calcul legăturile naturale între talerele balanţei: pe unul plata muncii iar pe celălalt performanţa salariatului, pregătirea şi experienţa lui, competenţa, aportul lui la bunăstarea generală. Acum însă, în mare măsură, lucrurile nu sunt cântărite aşa. Iar cercul este vicios. Tocmai pentru că nu avem destule salarii competitive, nu avem nici destulă competitivitate.

Când spun legături naturale am în vedere, desigur, spiritul economiei de piață. Pentru că, dacă vor fi așteptate numai rezolvări în cabinete, soluții care să se contureze sus, în cercurile puterii,ale birocrației,de unde să coboare spre a ferici companiile, salariații, pensionarii, societatea în ansamblu…va fi de așteptat mult și bine. Soluția învățată la Școala Istoriei, reactualizată în raport cu noile împrejurări, sugerează o combinație complexă și înțeleaptă între stat și piață, într-un moment în care începe să ne fie tot mai limpede ideea că și piața,și statul trebuie să-și schimbe comportamentul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Călin Georgescu Alba Iulia

“Azi nu simt bucurie, ci durere”. Asta a spus Călin Georgescu la Alba Iulia, locul simbol în care se întâlnesc românii de Ziua Națională să își amintească de faptul că în unire stă puterea. Nu voi comenta azi în niciun fel faptul că un om care este considerat de autoritățile române un “candidat al Moscovei” are libertatea de a convoca mitinguri în zile simbolice și nici că își permite sub ochii forțelor de ordine să cheme românii “la luptă” și la “sacrificiu”. El având un dosar penal pentru complicitate la tentativa de răsturnare a ordinii constituționale. Foto: Inquam Photos

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult

CTP

Pe vremuri, sărbătoarea națională a României era 23 August. După `89 a fost desființată. O greșeală, după părerea mea. Semnificația ei trebuia recuperată, înlăturând minciuna comunistă a rolului principal în insurecție pe care l-ar fi jucat PCR, partid anexă a URSS. Regele Mihai și partidele istorice, PNȚ, PNL, Social-Democrații, conducerea Armatei, factorii principali ai loviturii de stat care l-a înlăturat pe liderul militaro-fascist Ion Antonescu, repuși în drepturi.

Citește mai mult