În ultimii 15 ani, numărul de furnizori de fructe și legume locali ai Lidl România a crescut de la 70 la peste 500. 2025 a însemnat și depășirea unei borne - în sezon, pe rafturile magazinele lanțului de retail s-au găsit numai roșii românești 100%, urzici, leurdă, lobodă, ștevie, mărar, pătrunjel, ceapă verde 100%, pepeni 100%, zmeură și afine 100%, adică produse local. Încurajați de rezultate și de afacerile în creștere, agricultorii au început să exporte prin Lidl România - anul acesta, au ieșit peste granițe peste 1.600 de tone de legume și fructe spre Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.
Strategia de susținere a producției locale pentru a ajunge pe raft pare în contrasensul retoricii legate de scăderea agriculturii și de importurile masive, propagată pe internet și rețelele sociale. În fapt, potențialul este mare și lucrurile se mișcă. „Suntem în 2025, dar ne gândim deja la 2028”, spune Otto Uwe Keul, care dezvăluie că retailerul e într-un permanent proces de identificare și înrolare a producătorilor români pentru a-i aduce în Piața Lidl.
Explicat, conceptul de creștere al Lidl România este strâns legat de sustenabilitate. Lanțul de retail vizează să susțină agricultori în toate regiunile, astfel încât de la ei să ajungă producția pe distanțele cele mai scurte în depozite, iar de acolo în magazinele arondate. În acest fel, produsele sunt mai proaspete, timpii de transport mai scurți, poluarea se reduce, marfa e mai ieftină, iar comunitățile sunt ajutate să se susțină.
Dar cum poți ajunge partener al Lidl dacă ești producător agricol de legume sau fructe? Te caută cei de la Lidl sau îi cauți tu pe ei? Ce înseamnă Global GAP și de ce insistă Lidl ca nivelul de pesticide să fie la o treime din cel admis în Uniunea Europeană? Răspunde la aceste întrebări Otto Uwe Keul, Head of Purchasing Fruits & Vegetables Lidl România, într-un interviu pentru Republica. Iată câteva dintre declarațiile sale pe scurt (acest interviu a fost realizat cu sprijinul Lidl România).
Despre creșterea numărului de furnizori: Am început cu 70 de producători acum 15 ani. Astăzi suntem la 500 și continuăm să căutăm alții. Ne dorim volume din România, nu importuri. Dacă un furnizor e mic și nu poate livra un TIR complet, îl ajutăm să se alieze cu o cooperativă- pentru eficiență, costuri și mediu.
Despre standardul GlobalGAP și etica în business: GlobalGAP ne asigură că producătorii au grijă de tratamente, de oameni și respectă legislația- de la salariul minim până la vârsta de angajare. E vorba și de etică, nu doar de calitate.
Despre analizele de laborator: Uniunea Europeană impune o limită maximă pentru pesticide. Noi dorim o treime din acea limită. Am trimis toate roșiile românești la laborator înainte de prima livrare din sezon, să fim siguri că totul e OK. Producătorii au fost reticenți la început, dar au înțeles că vrem cele mai sigure produse pentru clienți.
Despre cartofi și ceapă (obiectiv 2026): Problema nu e capacitatea de producție, ci cea de depozitare. Am facilitat schimburi de experiență cu fermieri din Germania și am convins 7-8 producători să investească în depozite.
Despre pesticide: Investim resurse mari în teste de laborator Dacă UE permite o anumită cantitate de substanțe active, noi acceptăm maxim o treime. Producătorii au înțeles că asta e pentru binele clienților.
Interviul pe larg, mai jos:
Am vizitat în ultimii ani mai mulți agricultori români care ajung pe rafturile Lidl cu fructe și legume produse aici. Cât de mult credeți în această strategie?
Focusul nostru este să dezvoltăm furnizorii din România. Acum 15 ani, aveam undeva la 70 de producători. Astăzi suntem undeva la 500 și mă bucură să văd că sunt și foarte mulți producători de la început cu noi. Practic au crescut cu noi, au crescut volumele de la an la an. Suntem în continuu în căutare de producători noi, pentru că și noi avem o expansiune puternică e nevoie de volume. Dorim să acoperim nevoile din România.
Facem un exercițiu. Să spunem că sunt producător de legume și vreau să ajung pe rafturile Lidl. Vă caut eu sau mă căutați dumneavoastră?
Ne contactați dumneavoastră sau vă găsim noi, pentru că și noi căutăm activ furnizori. În primă fază mergem într-o vizită, să vedem că sunt toate lucrurile așa cum povestește furnizorul respectiv, după care ne asigurăm că are Global GAP. Documentele trec prin departamentul nostru juridic, după care discutăm pe produs, stabilim împreună ce ne dorim, cum să fie articolul respectiv, ce urmează să fie livrat. Ne dorim contracte pe termen lung.
Să spunem că totul este în regulă și că ajungem să semnăm. Sunt limitat de cantitățile livrate?
Dacă sunteți un furnizor mai mic și nu puteți să livrați mai multe articole și nu reușiți să faceți un TIR complet, vă ajutăm să intrați în contact cu o cooperativă astfel încât să putem gestiona cât mai eficient transportul, să avem avem grijă de mediu și de costuri- pentru că dacă livrați un palet sunt și costuri mari și nu este OK pentru mediu, așa că atunci vă punem în contact cu o cooperativă. Cooperativa respectivă, verifică, la fel, să aveți Global GAP și să îndepliniți toate standardele și apoi începem colaborarea.
Acest ”Global GAP” a apărut deja de câteva ori în discuție. Pe înțelesul tuturor, ce înseamnă?
Este o entitate terță care ne asigură pe noi că producătorii care livrează au grijă de de tratamente, au grijă de angajați, pentru că cerințele noastre se referă și la bunăstarea oamenilor, cum ar fi minimul vârstei de angajare și salariul minim primit. Sunt multe aspecte inclusiv sociale și legale în Global GAP, care ne oferă siguranța că produsele care ajung pe rafturi corespund cerințelor noastre.
Se vorbește mult în piață despre pesticide. Agricultorii care lucrează cu Lidl spun că exigențele sunt ridicate.
Mă bucur că există preocupare, pentru că noi investim resurse mari pentru a testa nivelurile. Fiecare analiză de laborator costă mult, toate analizele le facem în străinătate. Avem trei laboratoare cu care lucrăm, unul cu care avem contract și două laboratoare pentru diverse alte analize suplimentare. Colegii mei din departamentul de calitate fac și noi analize la cerere, vă dau un exemplu: a început sezonul de roșii, am vrut 100% roșii românești. Înainte să înceapă sezonul, am trimis practic mostre din toate articolele la laborator, tot ce însemna roșie, să fim siguri că totul este OK, în limitele noastre.
Ce praguri acceptați?
Dacă Uniunea Europeană impune o limită maximă, noi dorim o treime din limita respectivă și numai atât, limităm și numărul maxim de tratamente care pot fi aplicate unei culturi la maximum cinci. Niciun producător n-are voie să folosească mai mult de cinci tratamente asupra unei culturi, cu limita aplicată de o treime din nivelul maxim de substanțe active acceptate la nivel comunitar.
Producătorii cum se uită la aceste limite?
La început sunt reticenți, pentru că sunt riscuri să le scadă productivitatea, dar treptat înțeleg. Noi vrem să le oferim clienților noștri cele mai bune produse, adică cel mai sănătoase.
Cum ajung ei la export producătorii? Am aflat că au început să iasă cu pepeni roșii, de exemplu, de anul acesta.
Lidl este foarte bine interconectat, avem o ieșire ușoară către alte țări și putem să facilităm exportul produselor românești. Produsele din România au dat dovadă că pot fi competitive și pe piețele din Europa, ceea ce ne bucură foarte mult. Anul acesta am exportat undeva la 1.600 de tone de fructe, însumând undeva la 2,1 milioane de euro- și e o cifră în creștere.
Vă așteptați să creșteți în anii ce vin?
Deja furnizorii care au exportat anul acesta au primit plan de export pentru anul viitor. Noi ca să venim în ajutorul furnizorilor, le punem la dispoziție și un plan de livrări în funcție de cifrele noastre, în funcție de potențialul nostru de vânzare. Producătorii noștri știu cam în ce lună, ce cantitate estimăm să ridicăm și atunci își planifică recolta. Plantează astfel încât să vină recolta convenită pe calendarul convenit. Bineînțeles că nu rămân cu marfa și dacă au surplus pot să și meargă la export. Am ajuns în Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia anul acesta. Noi suntem activi undeva la 31 de țări, putem să ne uităm la un viitor, pentru că potențialul este foarte mare.
Credeți că România ar putea ar putea să-și asigure consumul intern din producție internă?
La asta lucrăm acum foarte mult. Am reușit ca anul acesta în sezon plin să avem roșii doar de România, să avem afine doar de România. Lucrăm intens la cartofi și ceapă, în urmă cu o lună am facilitat și niște școlarizări, niște schimburi de experiență în Germania- am fost cu ei să vadă cum fac alții. În 2026 sperăm să nu mai facem import de cartofi, pentru că cea mai mare problemă la cartofi și ceapă nu este capacitatea de producție a României, ci depozitarea. Acolo sunt cele mai mari discrepanțe. Avem undeva la șapte- opt furnizori de cartofi care având în vedere istoricul cu noi, au început să investească în capacități de depozitare, ca să putem să avem pe rafturi cartofi pe tot parcursul anului.
Întrebam la începutul discuției cine pe cine caută- producătorul pe Lidl sau invers. Ce altceva mai conține colaborarea cu dumneavoastră?
Cel mai important sprijin pe care îl putem oferi producătorilor este diversificarea articolelor din planul de livrări. Nu lucrăm doar cu cartofi – includem și ceapă, țelină sau alte produse complementare. Asta îi ajută pe fermieri nu doar comercial, ci și agronomic, pentru că pot face rotația culturilor și își mențin astfel productivitatea. În plus, împărțim riscul: dacă într-un an cartoful are o recoltă slabă, există „backup” în celelalte articole pe care le preluăm.
Pe lângă asta, oferim sprijin și prin departamentul nostru de calitate, care vine cu recomandări concrete privind utilizarea substanțelor, optimizarea costurilor și bune practici în relația cu angajații. Lucrăm și prin parteneriate, cum este cel cu Hektar, care a stat la baza colaborărilor noastre pentru roșii românești- dar și pentru dovlecei, vinete, ardei și alte produse. Acest model ajută fermierii să crească într-un mod sustenabil și să aibă o piață sigură de desfacere.
Se discută mult în spațiul public despre deficitul comercial al României, că suntem pe minus la exporturi. Credeți că în ceea ce privește agricultura că putem răsturna cifrele?
Da, ne uităm și la impactul pe termen lung. Trebuie să păstrăm banii în România și să încurajăm exportul. Totul e parte al aceluiași circuit economic- cercul trebuie să se închidă sănătos, trebuie să producem plus valoare aici.
La câți producători credeți că veți crește în anii următori?
Avem ca obiectiv să lucrăm cu 700 de producători. Gândim pe termen lung – deja căutăm furnizorii care să poată livra volumele de care vom avea nevoie în 2028. Nu așteptăm momentul respectiv, ci îi pregătim încă de acum.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.