Semințele de fenicul sălbatic – și planta întreagă – se folosesc des în Italia centrală. Sunt condimentul particular care aromatizează faimoasa Porchetta. foto: Profimedia

Există o idee celebră a lui Viktor Frankl: oamenii pot suporta aproape orice, „cum?”, dacă au un „de ce!”. Cu alte cuvinte, cu toții căutăm sens. Iar pentru mulți dintre noi, o parte importantă din acest sens se construiește – fie că vrem sau nu – la locul de muncă.

Ce se vede în analize după șase luni de muncă la birou și ce nu, dar contează. Interviu cu dr. Ruxandra Mărgărit, medic de familie în cadrul rețelei de sănătate Regina Maria

De fapt, filmul poate fi privit și ca un studiu despre negocieri. Despre momentul în care autoritatea formală nu mai este suficientă și descoperi că adevărata putere aparține celui care controlează resursele, relațiile sau opțiunile. În multe organizații moderne, exact asta se întâmplă. foto: Profimedia

Dacă ești fan ”Anatomia lui Gray”, ”Dr House” sau ”The Pitt”, ai deja o imagine despre cum arată salvarea unei vieți: un chirurg genial intră pe ușă în ultimul moment, ia o decizie pe care nimeni altcineva nu ar fi riscat-o și, câteva cadre mai târziu, pacientul trăiește. Dramă, instinct, eroism solitar. Acum uită ce ai văzut. Realitatea din cele mai bune săli de operație din lume nu are nimic de-a face cu asta; și e cu atât mai fascinantă.

L-am avut invitat pe Ondrej Safar, CEO Distribuție Oltenia, la podcastul Habits by Republica. O conversație captivantă, cu accent pe transformarea sectorului energetic din România în ultimii treisprezece ani, pe revoluția prosumatorilor, felul în care funcționează leadership-ul într-o companie cu mii de angajați și motivul pentru care energia a devenit una dintre industriile strategice ale Europei.

Cuvântul „sănătos" și-a pierdut, treptat, orice conținut. A mânca sănătos a ajuns să însemne orice: piftie ca sănătate curată, un covrig cu banană dimineața, un suc de portocale la micul dejun. Fiecare are propriile mituri nutriționale, moștenite din familie sau preluate din anturaj și rețelele sociale. Puțini ajung să le pună cu adevărat sub semnul întrebării. Asta pentru că nimeni nu ne-a explicat, cu adevărat, ce se întâmplă în corpul nostru atunci când mâncăm.

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Negrești este pe hartă în nordul județului Vaslui, la granița cu județul Iași, în bazinul hidrografic al râului Bârlad. În jur de 7.500 de persoane trăiesc în oraș și satele arondate- Paparnița, Căzănești, Cioatele, Valea Mare, Poiana și Glodeni. Cam 1.600 de copii au vârsta de mers la școală, de la primară la liceu.

Trăim într-o societate care invocă libertatea, dar tolerează tot mai puțin diferența. Într-un climat marcat de polarizare, radicalizare și proliferarea pseudo-științei, sănătatea mintală nu mai poate fi discutată în afara politicii. Cât din ceea ce numim „criză democratică” reflectă, de fapt, dezechilibre afective și cognitive la nivel individual și colectiv? foto: Profimedia