Ce notă primește Nicușor Dan după un an ca președinte? Scriitorul Stelian Tănase a rostit doar două cuvinte

sursa foto: Profimedia

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, scriitorul și politologul Stelian Tănase a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de jurnalistul Florin Negruțiu.

1. Comunismul a murit sau doar și-a schimbat vocabularul în România?

Comunismul ca sistem, comunismul instituțional a dispărut, nu mai există. Dar societatea este tarată de faptul că a stat 45 de ani sub comunism și nu se schimbă așa ușor. Și cred că încă generația aceea - și eu îi aparțin - încă sunt acolo. Jumătate din trupul lor este în epoca dinainte de 1989.

Am văzut scene - eu sunt așa, un observator al vieții străzii, oamenii, locurile pe unde mă duc - și reflexele sunt acelea de atunci, la cozi și la... N-am ieșit de acolo. Poate copiii lor și cei care stau foarte mult în străinătate, la muncă, la studii, să vină cu altă mentalitate și să dea o societate mai curată, românească. Dar comunismul instituțional a dispărut. Și nu cred că va reveni vreodată.

2. Românii iubesc libertatea sau doar lipsa regulilor?

Cred că iubesc haosul, dezordinea, dar atenție, numai când îi privește pe alții, nu pe ei. Când e vorba de el, el vrea să fie reguli ca să se protejeze.

Pentru că din haos... se câștigă din haos?

Haosul e foarte popular, dezordinea e foarte populară în societatea românească. Ne disciplinăm greu, vedeți că nu se fac angrenaje de oameni, și în partide și companii, care să meargă ordonat.

3. Ce seamănă azi cel mai mult cu PCR?

AUR? Da. PSD? Adică cultura lor organizațională este asta. Vin de acolo, din straturile străfunde ale comunismului.

E o diferență între PSD și AUR?

PSD este mai instituționalizat, are o experiență, a fost în campanii, a guvernat, a dat președinți, a dat prim-miniștri. A dus lupte politice multe, adesea cu mijloace neoneste - mineriadele, de pildă, ca să dau un exemplu.

AUR este mai mult o mișcare decât un partid. Este, așa, un fel de viscol care răscolește climatul politic. Dar prevăd că se va estompa, se va subția și va dispărea destul de curând.

4. Democrația românească produce cetățeni sau spectatori?

Bună întrebare. Cetățeni, oricum nu. Nu avem o mentalitate „cetățenească”. Și nici spectatori. Dar și sistemul nostru de învățământ, educația pe care o dăm - cei 7 ani ăia de acasă - pe care o primim de la cine, de la alții care sunt ignoranți în materie de democrație?

Nu, nu funcționează. Cred că producem, în general, o lume de anarhiști, în sensul că nu acceptă regulile, nu se supun instituțiilor, legilor etc. Și care, dacă avem noroc istoric într-o generație-două, se poate corecta, se poate remodela. Dar dacă avem noroc.

5. Care este cea mai mare minciună spusă despre anii '90?

Că a fost o revoluție.

Și ea a fost...

E o lungă discuție aici, cred că nu avem timp să discutăm. Dar...

Nu a fost și o revoluție? Oamenii care erau în stradă erau la o revoluție.

Pe de altă parte, pot să vă aduc un argument că a fost o revoluție, pe care l-am servit multora care mi-au spus că nu a fost o revoluție, a fost un complot. Dar să vă dau argumentul pentru care pot să spun că a fost o revoluție. Ce face o revoluție? Revoluția schimbă o formă de guvernământ cu alta, schimbă un sistem cu altul.

Or, Revoluția din România - sau ce a fost, că aici e o lungă discuție - a schimbat regimul comunist cu capitalismul. Deci, din punctul ăsta de vedere, a fost o reușită deplină. Unde n-a fost o revoluție? N-a fost preparată, nu a avut ideologii ei - ca în Polonia, de pildă -, nu a avut forțele capabile să lupte pentru revoluție.

S-a întâmplat un amestec între complotul Securității, al Partidului - care nu-l mai voia pe Ceaușescu, că îi ducea în râpă și îi ducea și pe ei încă o dată, cu toate instituțiile lor de forță... Deci în partea asta nu a fost o revoluție. Dar a fost o revoluție în sensul că și-a atins obiectivele.

Chiar cu procesul ăla nenorocit al lui Ceaușescu, care trebuia făcut corect - și acest om avea dreptul la o judecată corectă. Și mineriadele care au urmat, care puteau să fie orice în afară de o revoluție. Mineriadele au fost o contra-revoluție.

Dar a fost și n-a fost revoluție. Dacă ar fi să dau o explicație mai savantă, eu am susținut, în eseurile politice pe care le-am scris, când că a fost revoluție, când... Și am fost silit să argumentez, exact ce v-am spus și dumneavoastră, acest punct de vedere.

6. PNL-ul de azi mai are ceva ceva liberal în el?

Păi câțiva oameni ca noi aici, câți suntem...

Unde?

Aici, în sala asta.

Noi nu suntem liberali, în PNL.

Nu, vreau să spun numericește. Nici eu nu sunt liberal, să știți, nu sunt membru și n-am fost niciodată membru al Partidului Național Liberal, niciodată, niciun minut.

Deci cred că PNL-ul are foarte puțini liberali în partid și una dintre misiunile grele ale lui Bolojan este să-și facă o echipă cu liberali autentici, capabili să înțeleagă spiritul, valorile liberale și să le practice în politică.

Acolo sunt niște activiști de partid care încearcă și ei să facă pe plac șefului, cam asta este dimensiunea.

7. Cine a făcut cel mai mult rău României: comuniștii sau impostorii tranziției?

Nu, Iliescu și oamenii lui. Mineriada a fost ceva îngrozitor. Ați trăit-o?

Nu în stradă, am văzut-o la televizor. În stradă, nu.

Nu, nu, în stradă... Deci a fost ceva îngrozitor, inimaginabil. Era ceva care te înfricoșa numai când deschideai fereastra sau când încercai să treci bulevardul.

Ceva îngrozitor, ceva care... Deci un detașament, un eșantion sau cum vreți să-i spuneți al populației românești - minerii aduși din Valea Jiului - care vin cu bâtele să bată alți români, în București, de pe stradă. Cu care n-aveau nicio legătură. A fost ceva îngrozitor și au fost instigați.

A ieșit Iliescu și le-a mulțumit. Unii au spus că le-ar fi mulțumit ca să se risipească. Nu, că erau organizați, aduși cu trenurile, păziți, gardați de securiști de la Armată. Dar... nu, le-a mulțumit pentru că era foarte fericit că își salvase puterea.

Iliescu, la vremea aia, se gândea la scenariul chilian, la Allende, că aștia o să-l omoare - adică noi, reacțiunea, ăia din Piața Universității. Avea această frică obsesivă că va fi asasinat. Și a spus asta în destul de multe cercuri. Nu aveam niciun contact cu el atunci, dar am aflat de la oameni chiar de la el.

8. Ce vă sperie cel mai mult: extremismul sau prostia?

Amândouă, în egală măsură. Detest extremismul și l-am detestat... Eu cred că sunt un om moderat, așa, și că sunt nuanțat, pot să discut orice subiect, fără să exagerez într-o direcție sau alta.

Dar cu prostia este o problemă: nu o putem defini.

Da, pentru că fiecare dintre noi este la un moment dat...

Fiecare este prost la rândul lui, într-un moment sau altul, este evident. Nu ești deștept tot timpul, ești cu sincope. Dar prostia este o boală grea, dar nu știu cum s-o definim, în ce măsurăm o măsurăm. Când e prostie, când nu e prostie...

Se poate întâmpla, de pildă, să faci un lucru și să pară că e o prostie. Și peste 10 ani să îți dai seama că ai făcut exact ce trebuia. Sau invers.

9. Școala românească educă sau dresează?

Dresează, este o școală care se baricadează în citate, în lucruri imposibile, care nu folosesc nimănui.

10. Ce notă îi dați lui Nicușor Dan, la un an de mandat?

Șase, șapte.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.