Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Lovitura zâmbetului

Emma Răducanu

Emma Răducanu!, Leylah Fernandez! Cu 2-3 luni în urmă, practic n-auzise nimeni aceste nume.

Astăzi, luptând pe Colosseumul Arthur Ashe, sunt în primele 4 la US Open. Leylah și Emma au ajuns aici ca într-o poveste cu zâne, jucând un tenis ping-pong la limita fantasticului. Procentajul de mingi lovite cu retragere rapidă a rachetei, sau aproape fără, din față, din urcare, cred că nu-l avea nici Naomi Osaka pe vremea când exploda, tot la New York. Ceea ce nu le împiedică să facă și mingi plasate, tactice, stopuri, slaisuri, loburi, atunci când trebuie.

Atunci când trebuie! Spre deosebire de alte tinere talente emergente, care știu doar să lovească mingea extraordinar, Leylah și Emma știu și tenis. N-au 20 de ani, dar au o știință a jocului care mă uluiește – parcă ar avea în spate 20 de ani de competiții la vârf. Sau ar fi jucat tenis într-o viață anterioară...

În plus, te lasă bușbé capacitatea lor de mari campioane, când încă nu sunt așa ceva, de a se scoate din situații critice. În meciul cu Elina Svitolina, lui Fernandez nu i-a mers serviciul, ceea ce, în mod normal, ar fi trebuit să-i fie fatal în fața defensivei superagresive a campioanei ucrainene. Și totuși, n-aș ști să vă spun până la capăt cum, a reușit să compenseze această slăbiciune prin jocul din câmp, în care forehandul ei de stângace îmi amintește de dreapta lui Steffi Graf.

În ultimele două ghemuri în care a servit, la 4-3 și 5-4, apropiindu-se de victoria asupra campioanei olimpice Belinda Bencic, rosina Răducanu a fost condusă 0-30. Și de fiecare dată, fără să clipească, a răspuns cu 4 puncte câștigate consecutiv!

Dar cea mai teribilă lovitură a celor două fete cu fața curată mi s-a părut zâmbetul. În clipe crâncene, ambele au zâmbit, în contrast cu fețele crispate și privirile grele ale lui Bencic și Svitolinei. Nu surâsul lăutăresc, forțat, pe care îl afișează atâția jucători și jucătoare, încercând să transmită că totu-i floare la ureche, când, de fapt, le țâțâie fundul, ci o boare de râs sănătos, din inimă, care spune și adversarei, și lumii întregi: am venit să jucăm un joc, nu să ne omorâm ca dușmani...

Și Elina, și Belinda, cele două mari jucătoare, s-au dus, la sfârșit, în terenul advers, pentru a le îmbrățișa pe Leylah și rosina Emma, ca pe niște copii minune... Și între ele ar sta foarte bine în poză alt puști, spaniolul Carlos Alcaraz, despre care Leylah zice că e un Nadal dreptaci.

Ce minunăție ar fi o finală Răducanu-Fernandez!...

P.S. Răspund nedumeririi cititorilor care m-au întrebat de ce o numesc pe Emma Răducanu rosina. N-a ghicit nimeni, deși era simplu: ro e de la România, sino e prefixul pentru tot ce ține de China, pus la feminin. Rosina – româncuța cu ochi chinezești.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult