Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

M-am uitat la lansarea candidaturii lui Negoiță și m-am gândit imediat la fabula „Racul, broasca și o știucă”

Robert negoita - Nicolae Ciuca - marcel ciolacu

Foto: Facebook Gabriela Firea

Am văzut imagini de la lansarea candidaturii lui Robert Negoiță. Rar am văzut ceva mai contra naturii, decât ceea ce s-a întâmplat acolo.

Toți vorbeau aiurea. Nimeni nu a însuflețit sala cu vreun discurs plin de miez. Nimeni nu a aplaudat candidatul în cârje. Toți păreau răsuflați și se forțau să vorbească, să râdă, să spună ceva. Mieii cu lupii erau împreună și se forțau să pară prieteni și că nu s-au vânat niciodată. Stânga cu dreapta alături, mințindu-se că sunt fie două stângi, fie două drepte.

Nicolae Ciucă trebuia să vorbească despre Robert Negoiță, dar nu a reușit. A vorbit despre Cîrstoiu. Nu spun cum! L-ați văzut și auzit fiecare.

O adunătură de oameni toți ca nuca în perete. 

Știți la ce m-am gândit privindu-i?! La fabula: „Racul, broasca și o știucă” de Alecu Donici. Dacă nu v-o amintiți de la școală, vă redau aici câteva versuri despre minunata uniune și rezultatul ei: „Racul, broasca și o știucă / Într-o zi s-au apucat / De pe mal în iaz să care / Un sac cu grâu încărcat... Racul înapoi se da, / Broasca tot în sus sălta, / Știuca foarte se izbea / Și nimic nu isprăvea.”

Exact imaginea din fabulă o aveam în fața ochilor când priveam niște oameni politici uniți contra naturii, să ducă sacul și nici nu reușesc să îl clintească. Singura tristețe e că ei nu cară un sac, ci au în mâini destinele țării.

Și în tot acest timp, în care sacul nu poate fi cărat, singurii însuflețiți, gălăgioși, convingători ( cel puțin în zona mea) sunt cei de la AUR. Spun că ne scapă de clasa politică actuală, că mătură corupția, că rezolvă toate problemele. Oamenii de rând îi ascultă și îi cred.

Coaliția aceasta (exact ca și cea din fabulă) făcută ca să împiedice AUR-ul să ajungă la guvernare, reușește doar contrariul. Ea scade, AUR-ul crește... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult