Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

M-am uitat la lansarea candidaturii lui Negoiță și m-am gândit imediat la fabula „Racul, broasca și o știucă”

Robert negoita - Nicolae Ciuca - marcel ciolacu

Foto: Facebook Gabriela Firea

Am văzut imagini de la lansarea candidaturii lui Robert Negoiță. Rar am văzut ceva mai contra naturii, decât ceea ce s-a întâmplat acolo.

Toți vorbeau aiurea. Nimeni nu a însuflețit sala cu vreun discurs plin de miez. Nimeni nu a aplaudat candidatul în cârje. Toți păreau răsuflați și se forțau să vorbească, să râdă, să spună ceva. Mieii cu lupii erau împreună și se forțau să pară prieteni și că nu s-au vânat niciodată. Stânga cu dreapta alături, mințindu-se că sunt fie două stângi, fie două drepte.

Nicolae Ciucă trebuia să vorbească despre Robert Negoiță, dar nu a reușit. A vorbit despre Cîrstoiu. Nu spun cum! L-ați văzut și auzit fiecare.

O adunătură de oameni toți ca nuca în perete. 

Știți la ce m-am gândit privindu-i?! La fabula: „Racul, broasca și o știucă” de Alecu Donici. Dacă nu v-o amintiți de la școală, vă redau aici câteva versuri despre minunata uniune și rezultatul ei: „Racul, broasca și o știucă / Într-o zi s-au apucat / De pe mal în iaz să care / Un sac cu grâu încărcat... Racul înapoi se da, / Broasca tot în sus sălta, / Știuca foarte se izbea / Și nimic nu isprăvea.”

Exact imaginea din fabulă o aveam în fața ochilor când priveam niște oameni politici uniți contra naturii, să ducă sacul și nici nu reușesc să îl clintească. Singura tristețe e că ei nu cară un sac, ci au în mâini destinele țării.

Și în tot acest timp, în care sacul nu poate fi cărat, singurii însuflețiți, gălăgioși, convingători ( cel puțin în zona mea) sunt cei de la AUR. Spun că ne scapă de clasa politică actuală, că mătură corupția, că rezolvă toate problemele. Oamenii de rând îi ascultă și îi cred.

Coaliția aceasta (exact ca și cea din fabulă) făcută ca să împiedice AUR-ul să ajungă la guvernare, reușește doar contrariul. Ea scade, AUR-ul crește... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult