(Foto: Guliver/Getty Images)
Acum o săptămână toate jurnalele de știri începeau cu o veste proastă pentru lumea științei - Stephen Hawking se stingea din viață.
Admit: eu am auzit de această persoană atunci când Eddie Redmayne din filmul The Theory of Everything a luat premiul Oscar pentru cel mai bun actor într-un rol principal în anul 2015. Scenariul filmului povestește viața lui Stephen Hawking, de când s-a îmbolnăvit până a ajuns să comunice cu cei din jur cu ajutorul unui calculator.
După ce am văzut filmul și am citit mai multe despre acest om considerat un geniu al zilelor noastre, mi-am pus o întrebare simplă: Mai era Stephen Hawking om de știință dacă avea ghinionul să se nască într-o țară ca România? Să spunem că avea șansa să studieze la Cambridge, dar era nevoit să revină în țară, când se îmbolnăvea. Credeți că mai avea dorința și puterea mentală să continue cercetarea la teoriile lui față de originea universului? Eu nu cred așa ceva.
Acest om a refuzat să se gândească la boala groaznică pe care o avea, a înfruntat-o minut cu minut, zi de zi, trăindu-şi viața așa cum era. Ca să ai așa o mentalitate trebuie să ai în jurul tău oameni care să te susțină, să te accepte că tu rămâi aceeași persoană, în ciuda corpului care se schimbă.
În România există multe persoane inteligente care au dizabilități, sunt oameni talentați, poate nu ca Stephen Hawking, dar care nu au nicio șansă să aibă realizări pentru că de 27 de ani conducătorii țării nu fac nimic pentru această categorie de oameni. Câte persoane cu dizabilități are o carieră în țara asta? Cred că pot să-i număr pe degetele de la o mână.
În România, cei cu boala lui Stephen Hawking sunt vai de capul lor, se chinuiesc izolați în casă pentru că cei din jur nu au posibilitatea să le ofere condițiile necesare pentru a avea un trai decent. Inutil să vă spun că statul nu face nimic pentru ei.
În aceste condiții oamenii se dau bătuți în fața bolii, nu mai luptă pentru visele lor, nu au puterea (lui Hawking) de a nu se opri din visul lor.
Exemple ca Stephen Hawking ar trebui să fie obiectul unor campanii naționale în școli, cu ajutorul ONG-urilor și în altor instituții, pentru a schimba mentalitatea oamenilor din societatea noastră față de „handicapați” (câți dintre cei care citesc acest text nu au folosit oare acest termen ca pe o înjurătură?!). Persoanele cu dizabilități ar trebui să dorească mai mult să lupte pentru o viață mai bună, să nu se mai mulțumească cu puțin.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Credeti ca in țările superdezvoltate nu sunt lăsați uitării oameni handicapați ( fizic, mental, etc) care nu-si pot permite un tratament adecvat???!! sau ajutorul elementar al celor de langa ei???
Sa fim lucizi, țările dezvoltate apreciază oamenii capabili care pot da ceva societatii, asta in primul rand si oamenii care isi permit... un tratament si abia la urma, actele de voluntariat si mila. In țările dezvoltate mai mult ca oriunde totul, chiar si viata sunt pe bani. Sa nu credeti ca se fac acte de bunăvoința!! Doamne fereste !!
Ca foarte multi au venituri mult mai mari ca aici, un nivel de trai mai bun, asta e o alta discutie.
Ori, acest om a primit in schimb, ce a meritat: tot ajutorul unei societăți muuult dezvoltate fata de a noastra. Statul nostru cât sa dea in schimb unei minti strălucite ??? Atât cat valorează si ea, adica noi cu toții. Si nu vreau sa zic mai multe.
Bineinteles ca nu ar mai fi fost, dar, presupunand ca ar mai fi fost, era catalogat ca membru al statului paralel, agent al raului absolut, si in multe alte feluri, de catre diversi oameni neconflictuali..
E ok sa spui ca articolul denota falsa compasiune?
Ca e vulgara premisa: "Ce ar fi fost daca Stephen Hawking se nastea in Romania..."
Ca nimeni nu e geniu pana cand nu devine si e recunoscut ca geniu?
Ca omul a fost exceptional si e absurd sa spui ca daca nu avea aia si aia nu mai era un geniu?
Ca nu e subiect de a bate obrazul politicienilor?
Ca e meritul lui ca nu si-a propus ceva de nerealizat? S-ar fi putut dori sa fie atlet. E nepotrivit sa aduc acest aspect in discutie? Putem folosi reducerea la absurd?
Vreun set de reguli pentru comentarii, altele decat cele de bun simt, pe undeva pe site-ul Republica? Chestii Tabu?
2) Hawking a fost ajutat de dispozitvul de comunicare special conceput pentru el. In Romania nu ar fi avut parte de asa ceva.
3) Cartile lui despre originea universului nu ar fi avut succes in Romania, unde marea majoritate a populatiei nu poate gandi dincolo de idea ca tot ceea ce ne inconjoara a fost creat de Dumnezeu. Cand s-a raspandit vestea ca Stephen Hawking a murit, am citit pe site-urile de stiri din Romania foarte multe comentarii de genul "mare chestie, a mai murit un ateu". De fapt, SH nu aera ateu in adevaratul sens al cuvantului (vezi DEX); el pur si simplu a zis ca a gasit si o alta explicatie, bazata exclusiv pe stiinta, privind originea universului,
El a zis cam asa:
"Nu este nevoie de prezenta lui D-zeu pentru a explica partea de Univers pe care o cunoastem"..
Ba, mai mult, in alte contexte a zis ca prin gandire vom ajunge sa il intelegem/cunoastem pe D-zeu.
Asadar oameni buni nu mai insistati cum ca a fost ateu. Hawking nu a negat niciodata existenta lui D-zeu.
La ei ptr ca au respectat genialitatea unui om, trecand cu vederea peste infirmitatea lui fizica sau la noi ptr. ca apreciem mai mult infirmitatea intelectuala a unora precum Gadea, Badea si altora asemenea lor ?