Știrile, analizele sau campaniile despre risipa alimentară îmi creează o atitudine de indiferență sau respingere. Am percepția despre subsemnatul că arunc foarte puțină mâncare (iau puține produse însă diferite, de la o sesiune de cumpărături la alta, consum puțin și în general evit aglomerația la case).
Pe de altă parte, în preajma sărbătorilor de iarnă sau de Paști văd la televizor imaginile din hipermarketuri cu coșurile pline ochi și am un sentiment că oamenii așteaptă aceste momente ca să compenseze restricțiile din timpul anului - lipsă de timp, restrângeri de buget, cure de slăbire sau cine știe ce alte motive. Inevitabil, după câteva zile, programele de știri se umplu cu filmări de la punctele de colectare a deșeurilor - alimente multe, unele încă în ambalaj. Îmi imaginez cum produsele acestea zboară din coșul de cumpărături în coșul de gunoi, făcând o escală de câteva zile prin frigiderele noastre.
La finalul anului 2024, un clip publicitar care a rulat pe posturile de televiziune și pe internet mi-a atras atenția în mod deosebit. „Ultimele roșii din frigider, 0,00 lei în plus. Evită risipa alimentară. Verifică frigiderul înainte de cumpărături”. Mi-am dat seama de ce a fost unul dintre puținele mesaje - dacă nu singurul - cu care am rezonat în ultimii ani. Nimeni nu ceartă pe nimeni, nimeni nu critică pe nimeni, nu se vorbește de sus, nimeni nu e arătat cu degetul, iar accentul cade pe „escala” dintre raft și tomberon - frigiderul.
M-am întrebat cine a stat în spatele ideii, dacă România a preluat o campanie de afară și adaptat-o local. Surpriza a venit de la Maria Mihai, Director de Comunicare și CSR Lidl România, care mi-a dezvăluit că de fapt conceptul este unul românesc și că s-a născut în România.
Iată cele mai importante idei din interviul pe care Maria Mihai mi l-a acordat pentru platforma habits by Republica, realizat cu sprijinul Lidl România:
- „România este pe locul 1 în UE la risipa alimentară, o familie ajunge să arunce până la 16 kilograme de mâncare în perioada sărbătorilor. Cauzele sunt diverse, iar una dintre cele mai frecvente este că adesea cumpărăm ceea ce avem deja acasă, deoarece uităm că avem în frigider.”
- „Risipa alimentară e o temă majoră de acțiune în strategia de sustenabilitate a Lidl. Ne-am tot învârtit în jurul temei, ne-am dat seama că nu e suficient să-i spui clientului să gătească cu leftovers.”
- „Colaborarea cu producătorii locali este esențială pentru Lidl România, deoarece sprijină economia locală, asigură produse mai proaspete pentru clienți și reduce lanțul de aprovizionare, contribuind la eficiență și la reducerea poluării”.
- „Lidl România colaborează de nouă ani cu Banca pentru Alimente. Implicarea noastră în parteneriat e pe mai multe ramuri. Lidl a investit 3 milioane de euro în dezvoltarea rețelei Băncilor de Alimente din România și a redistribuit 2.420 tone de alimente către acestea, cantități rezultate în urma colectelor de alimente. De două ori pe an organizăm o colectă de alimente în magazinele noastre, creăm o platformă pentru un gest de filantropie, de generozitate- clientul face o cumpărătură pentru cineva care are nevoie”.
- „Un aliment aruncat are o amprentă de carbon. Distrugerea în sine are impact, iar în cazul cărnii este un hazard biologic, ceea ce presupune și un extra cost.”
- „Evaluez ce am în frigider înainte de cumpărături. Și nu numai atât - e ceva ce mi-ar plăcea să popularizăm, poate în viitor: e important să faci o «listă conștientă», cum obișnuiesc să-i spun. Să te gândești la ce vrei să prepari și ce ți-ar mai trebui ca să faci acel preparat.”
Interviul pe larg, mai jos:
Cum s-a născut ideea „Evită risipa alimentară”? Are origini internaționale sau a rulat numai local?
Ideea este exclusiv locală și a fost difuzată aici. Lidl are strategie de sustenabilitate cu șase piloni. Fiecare pilon, la rândul lui, are niște teme majore de acțiune. Risipa alimentară e una dintre aceste teme majore de acțiune și e de mult timp, nu e de un an, trei sau cinci. Am început prin a ne uita în operațiuni, evident, pornești de la business și apoi ne-am întrebat cum am putea aborda tema în comunitate. Mai întâi am colaborat cu Banca pentru Alimente, atunci când nu era încă lansată, când venea domul Sescu, fondatorul, și ne bătea la ușă ca să ne spună despre planurile lui. Lidl a crezut în idee, alături de două-trei companii, iar ulterior, Banca pentru Alimente din București s-a extins la nivel național și s-au acreditat la Federația Europeană a Băncilor pentru Alimente. Tot cam atunci ne-am dat seama că ar trebui să începem o conversație cu clientul, dar această conversație a avut loc numai în social media, cu resurse limitate de creație și financiare. Tema a crescut pentru noi în importanță, e un KPI foarte important al indicatorilor noștri de sustenabilitate, ca și combaterea poluării cu plastic, de exemplu. Sunt ambele fenomene de amploare la care toți contribuim, spre deosebire de altele, unde clienții nu au o legătură directă cu impactul asupra mediului. În cazul risipei de apă și alimente sau consumului de plastic de la consumatorul individual vin cantitățile cele mai mari. Ne-am tot învârtit în jurul temei, ne-am dat seama că nu e suficient să-i spui clientului să gătească cu leftovers. Ne-a abordat agenția MRM, care a venit cu conceptul. Mi-a plăcut mult insight-ul campaniei și abordarea aceasta old school: dacă ați observat, este din zona de advertising - aria mea este CSR și comunicare.
Risipa alimentară provine în mare parte din gospodării, iar România este pe locul 1 în UE, fiecare dintre noi aruncând, în medie, 16 kilograme de mâncare pe lună
Considerați că mesajul a ajuns la clienți?
Da. Cum spuneam, stilul acesta old school a contat: mesaj limpede, execuție simplă, clară, canalele de distribuție la fel, fără practici complicate. Și de aceea ne-a plăcut foarte mult și am crezut în campania aceasta. Risipa alimentară provine în mare parte din gospodării, iar România este pe locul 1 în UE, fiecare dintre noi aruncând, în medie, 16 kilograme de mâncare pe lună. Cauzele sunt diverse, iar una dintre cele mai frecvente este că adesea cumpărăm ceea ce avem deja acasă. Pe acest insight am construit, împreună cu agenția de creație MRM, campania noastră.
Cum putem discuta cu clienții despre risipa alimentară din propriile case fără să îi certăm, fără să ne suprapoziționăm și nici să sugerăm că suntem fără de păcat într-ale risipei? Amintindu-le oamenilor să consume mâncarea pe care o au deja în frigider, folosind tipul de comunicare care îi face mereu atenți – promoția. Întrebările legate de posibilele efecte negative asupra vânzărilor au apărut și au fost discutate intern timp de mai bine de o lună. Însă această campanie este rezultatul unei combinații fericite dintre un crez, un insight bun, o idee simplă, curaj.
Ca să revin la întrebarea inițială, da, a fost o campanie exclusiv locală, creată aici de o agenție locală, pe un subiect care e pe agenda noastră de 10 ani.
Aici vine o întrebare naturală - e contraintuitiv ca un retailer precum Lidl să-și îndemne clienții să cumpere mai puțin. V-ar întreba mulți cât e de sincer demersul.
Este contraintuitiv sau poate părea așa. Dacă gândești lucrurile pe termen lung, nu este chiar așa- supraproducția pare că ajută economia, dar o ajută în locurile în care nu trebuie. Nu este calea cea mai sigură - să produci ca să arunci, ca să poluezi producând, ca să poluezi distrugând… unde duc toate astea? Cu siguranță există căi mult mai inteligente și sustenabile de a crește consumul, business-ul și economia, dar într-un mod responsabil. Partea frumoasă este că Lidl are această viziune pe termen lung, sustenabilitatea nu este un trend sau ceva la modă, este ceva ce e în operațiunile de business, iar asta se datorează odată modelului nostru de business, care este puternic orientat spre eficiență și apoi viziunii lidership-ului pe termen lung. E treaba noastră să vorbim despre asta? De undeva trebuie început. Dacă nu o face nimeni - să descurajeze anumite obiceiuri dăunătoare - nimeni nu conștientizează problema și rămânem în acest cerc vicios. Stăpânim bine tema și lucrăm de mult timp activ ca să combatem risipa, suntem numărul 1 în România, în retail, suntem un brand foarte iubit în România, cu o bază imensă de fani, oamenii nu doar ne simpatizează, ci au încredere în noi. Am considerat, în urma analizelor, că suntem într-un moment potrivit să începem o discuție pe tema risipei alimentare.
Cum se poate măsura eficiența unei astfel de campanii?
În primul rând a fost gândită ca o campanie de awareness. Mi-ar plăcea, la un moment dat, să facem un studiu aprofundat pe conștientizarea obiceiurilor care duc la risipa alimentară la români. Oamenii, chiar și cei cu educație peste medie, nu știu sau nu realizează ce înseamnă food waste, cum se produce și ce impact are. Îmi place să vorbesc despre asta, pentru că de obicei, multora li se reproșează că aruncă mâncarea și că, în nu știu ce parte a lumii, cineva moare de foame. Din păcate, în multe situații, discuția rămâne doar în zona aceasta, unde mulți dau un contraargument: „Și dacă eu nu termin din farfurie, o să se sature cel de peste oceane, căruia îi este foame acum? Nu”. Se vorbește prea puțin despre impactul risipei alimentare asupra mediului, despre impactul economic la nivel micro și macro, despre efectele asupra mediului.
Oamenii ar trebui să fie conștienți că un aliment aruncat are în spate o amprentă de carbon pentru că a fost produs, stropit, udat, cules, transportat, prelucrat, conservat?
Și asta, dar și distrugerea în sine are impact. În cazul cărnii este un hazard biologic, carnea trebuie distrusă de companii speciale. Asta reprezintă un extra cost. Apropo de costuri și legat de întrebarea anterioară despre campanie, că e contraintuitiv să-i spui unui client să cumpere mai conștient de impactul risipei- o companie care face risipă are nu doar costurile cu producția, cu pierderile, are și costul cu distrugerea pierderilor. Un aliment are o amprentă de carbon, un aliment aruncat are efecte negative asupra bugetului clientului, dar și asupra mediului care îl înconjoară. Groapa de gunoi nu este la mii de kilometri, e la câțiva kilometri.
Pentru a combate risipa alimentară, Lidl România și-a stabilit ca obiectiv reducerea acesteia în operațiuni cu 15% până în 2030, raportat la nivelul din 2018.
Ce înseamnă pentru retailer-ul Lidl un aliment risipit care se transformă în deșeu alimentar, dacă se poate spune așa?
În cadrul grupului Lidl, definim deșeurile alimentare ca fiind toate alimentele și părțile necomestibile asociate acestora, care sunt eliminate din lanțurile noastre de aprovizionare și magazine. Alimentele relevante includ produse procesate, semiprocesate sau neprocesate destinate consumului uman, inclusiv băuturi. Părțile necomestibile - precum oasele, cochiliile sau sâmburii - nu sunt destinate consumului uman. Deșeurile alimentare din operațiunile noastre ajung la diverse destinații finale, cum ar fi producerea de biogaz, compostarea, incinerarea sau depozitarea la groapa de gunoi. Pentru a combate risipa alimentară, Lidl România și-a stabilit ca obiectiv reducerea acesteia în operațiuni cu 15% până în 2030, raportat la nivelul din 2018, urmărind progrese prin obiective și indicatori de performanță specifici. O măsură concretă pentru a evita aruncarea produselor cu termen de valabilitate redus este vânzarea accelerată, implementată în magazinele noastre.
Reușiți să vă uitați în frigider înainte de cumpărături? Ce obiceiuri aveți?
Încerc să verific ce am în frigider înainte de cumpărături. Și nu numai atât - e ceva ce mi-ar plăcea să popularizăm, poate în viitor: e important să faci o „listă conștientă”, cum obișnuiesc să-i spun. Să te gândești la ce vrei să prepari și ce ți-ar mai trebui ca să faci acel preparat. Eu mă gândesc „ok, dacă cumpăr pește, îl gătesc azi sau mâine sau îl congelez”. „Am loc în congelator?”, că mi s-a întâmplat nu de puține ori să ajung acasă să văd că nu mai am acest spațiu. Când cumpăr mă gândesc „dar ce fac cu atâtea, că dacă nu le combini într-un soi de tocăniță, inevitabil unele ajung să se altereze sau să nu mai fie bune”. Încerc să nu merg la cumpărături când mi-e foame.
Cât aruncă românii din ce cumpără? Unele statistici ne plasează pe primele locuri în Europa la risipa alimentară.
Dacă îmi amintesc bine, chiar la cina habits by Republica, Cristina Bălan, consultant în sustenabilitate, atrăgea atenția că totuși, în România, noi nu măsurăm sau nu măsurăm suficient risipa alimentară. O măsurătoare atent făcută ar duce la o analiză mai în profunzime. Ne-am întreba: ce fel de deșeuri aruncăm cel mai des sau cel mai mult? Ce produse alimentare transformăm în deșeuri? De ce?
Cine ar trebui să facă aceste măsurători?
Nu știu dacă ar trebui să apreciez eu asta - poate autoritățile naționale, poate cele europene. E o problemă pe agenda tuturor, e legată de economie și de impact asupra mediului.
Pomeneați despre mai mulți piloni ai sustenabilității pe care-i aveți în companie. Care sunt aceștia?
Conservarea resurselor, respectarea biodiversității, protejarea mediului, comportament corect, deschidere pentru dialog, promovarea sănătății.
De la deschiderea primei bănci, Lidl a investit aproximativ 3 milioane de euro în dezvoltarea reţelei Băncilor de Alimente din România și a redistribuit 2.420 tone de alimente către acestea.
Celelalte campanii legate de alimente - colecta din anumite momente ale anului în parteneriat cu Banca pentru Alimente, programul „Pâine și Mâine” pentru elevi - acestea au legătură cu eforturile de scădere a risipei de alimente?
Noi colaborăm de nouă ani cu Banca pentru Alimente. Implicarea noastră în parteneriatul cu Banca pentru Alimente e pe mai multe ramuri. Este un gest de filantropie, de generozitate- clientul face o cumpărătură pentru cineva care are nevoie. Acest gen de fapte este intermediat în perioada sărbătorilor în magazinele noastre de Banca pentru Alimente. De ce este important să facem asta? Nu doar pentru a le crea unor oameni în dificultate condiții mai bune de viață și de alimentație. Nu doar pentru a le crea clienților noștri contextul să fie generoși înainte de niște momente din an, ci și pentru că în felul acesta expunem ideea de Bancă pentru Alimente ca instituție, ca mecanism în România, pentru că altfel nu știu cum ar fi putut clienții să afle de existența acestui tip de organizații. Am crezut în proiectul acesta și în misiunea sa și Lidl a fost alături nu doar cu produse pe care le putem dona din depozite sau din magazine, ci și cu bani. Pentru că și Banca pentru Alimente și rețeaua băncilor are nevoie de infrastructură, de mașini de transport, de angajați, de depozit în care să-și păstreze marfa și apoi să o redistribuie.
Acest lucru se întâmplă frecvent cu multe organizații nonguvernamentale. Rolul lor principal este să își îndeplinească obiectivele stabilite prin statut și să realizeze ceea ce le cer finanțatorii. Nu este responsabilitatea lor principală să își creeze vizibilitate sau să-și promoveze activitatea. Totuși, acest lucru generează un cerc vicios: dacă foarte puțini oameni știu de existența organizației, cum poate aceasta să se dezvolte, să atragă mai multe finanțări sau să identifice beneficiari? Resursele unei organizații sunt, de obicei, limitate, iar lipsa de vizibilitate poate afecta semnificativ sustenabilitatea unui astfel de mecanism.
Lidl este partener fondator al rețelei din 2016, când a fost înființată prima bancă pentru alimente la București. De atunci susținem dezvoltarea tuturor celor nouă bănci regionale actuale (București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați). De la deschiderea primei bănci, Lidl a investit aproximativ 3 milioane de euro în dezvoltarea reţelei Băncilor de Alimente din România și a redistribuit 2.420 tone de alimente către acestea.
„Pâine și Mâine” e în aceeași categorie?
„Pâine și Mâine” este o campanie diferită, desfășurată în cadrul pilonului nostru de educație, prin care oferim o masă caldă în numeroase sate și comune, având ca scop prevenirea abandonului școlar. Dacă tema risipei alimentare se încadrează într-un pilon mixt, de business și social, educația se află exclusiv în sfera sustenabilității sociale. Obiectivul principal al acestui program este reducerea abandonului școlar, deoarece o societate educată este, pe termen lung, o societate mai prosperă.
Acesta este unul dintre primele proiecte în care am investit. Este un exemplu de program strategic pentru noi, în care investim și măsurăm rezultatele constant. Este un model de inițiativă pe care cred că îl desfășoară și alte ONG-uri, nu doar World Vision, cu speranța că, în viitor, autoritățile vor putea prelua această responsabilitate, atât financiar, cât și operațional.
Are toate ingredientele necesare pentru a fi un proiect comunitar de succes, cu potențial de a deveni autosustenabil și de a fi replicat în alte comunități. Este unul dintre cele mai dragi și de durată proiecte ale noastre. Este unul dintre motivele pentru care unele familii din categorii defavorizate își trimit copiii la școală: faptul că primesc o masă caldă și apoi rămân la ceea ce noi numim „after school”, ore remediale și ore în care-și fac temele la clasă, sub supravegherea profesorilor.
Care este cea mai potrivită traducere sau cel mai bun sinonim pentru „sustenabilitate”? E un cuvânt greu de explicat.
Cred că cel mai bun termen ar fi „dezvoltare durabilă”. Ne dorim ca toți clienții noștri să știe că sustenabilitatea este integrată în toate aspectele business-ului nostru. O considerăm parte din ADN-ul companiei, nu doar o inițiativă temporară. Acest angajament vine din dorința de a eficientiza constant operațiunile, eficiența fiind unul dintre pilonii de bază ai modelului nostru de business.
Lidl, la nivel de grup, s-a angajat să atingă obiectivul net-zero până în 2050, reducând emisiile de gaze cu efect de seră (GES) la minimum în toate domeniile de activitate și pe întreg lanțul de aprovizionare.
Dați-ne câteva exemple.
Colaborarea cu producătorii locali este esențială pentru noi, deoarece sprijină economia locală, asigură produse mai proaspete pentru clienți și reduce lanțul de aprovizionare, contribuind la eficiență și la reducerea poluării. Am promovat activ parteneriatele locale încă de la intrarea pe piață, intensificând aceste eforturi în ultimul an. Gama noastră dedicată de produse românești, incluzând carne, mezeluri, brânzeturi, lactate și patiserie, rămâne o prioritate. Participarea noastră la evenimente precum Indagra subliniază angajamentul de a identifica noi furnizori locali și de a construi relații durabile.
Un alt exemplu de sustenabilitate este certificarea Global GAP pentru producătorii de fructe și legume, care garantează că produsele sunt cultivate responsabil, respectând standardele de siguranță alimentară și cerințele de mediu, cu un nivel de pesticide mult sub limitele legale. Certificarea asigură și respectarea drepturilor omului în procesul de producție. Achiziționăm produse certificate, local și internațional, în diverse categorii: ciocolată, cacao, cafea, pește și altele, toate provenind din surse sustenabile.
Lidl, la nivel de grup, s-a angajat să atingă obiectivul net-zero până în 2050, reducând emisiile de gaze cu efect de seră (GES) la minimum în toate domeniile de activitate și pe întreg lanțul de aprovizionare. Acest obiectiv include emisiile din Scope 3, care reprezintă peste 90% din emisiile totale, provenind din activități în aval și amonte.
Obiectivele pentru Scope 3 sunt reducerea cu 42,4% a emisiilor provenite din agricultură, silvicultură și utilizarea terenurilor până în 2034 (comparativ cu 2022) și reducerea cu 35% a emisiilor din sectorul energetic și industrial până în 2034.
Până în prezent, Lidl a redus cu 52% emisiile operaționale de GES (Scope 1 și Scope 2) față de 2019. Aceasta a fost posibil datorită măsurilor globale precum eliminarea transportului aerian pentru fructe și legume și instalarea de panouri fotovoltaice pe un număr tot mai mare de magazine și depozite.
În 2023, în România 100% dintre centrele logistice și 82,8% dintre magazine utilizau agenți frigorifici naturali, precum propan, dioxid de carbon și amoniac, care au un impact climatic minim. Acești agenți sunt folosiți pentru răcirea clădirilor și a produselor perisabile, iar emisiile rezultate din eventualele pierderi sunt nesemnificative.
Despre Lidl:
Lidl a intrat pe piața din România în 2011, prin preluarea rețelei de supermarketuri Plus, și a devenit lider al retailului alimentar modern, cu o rețea de peste 350 de magazine în toate județele și 6 centre logistice. Cu peste 13.000 de angajați, Lidl este unul dintre cei mai mari angajatori din România.
Rezultate financiare și sociale (2023):
- Cifra de afaceri netă: peste 22,4 miliarde de lei
- Profit net: 1 miliard de lei
- Taxe și contribuții: 2,2 miliarde de lei
- Investiții: peste 1 miliard de lei
- Investiții sociale (donații și sponsorizări) - peste 45 milioane de lei
- Furnizori locali - peste 2.500, dintre care 465 furnizori de marfă pentru magazine
- Produse românești: 3.536 articole dezvoltate cu furnizori locali, incluzând 117.312 tone de legume și fructe românești disponibile la raft
- Export: Produse românești exportate în Europa în valoare de peste 26 milioane euro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.