Într-o Românie în care ne întrebăm ce se întâmplă cu agricultura, cu producția locală, cu importurile, Lidl România tocmai a anunțat că pune pe masă peste 285 de milioane de euro pentru anul financiar 2026.

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Daniela Kalapis, mamă a trei băieți, a trăit la sfârșitul lunii ianuarie 2025 una dintre cele mai puternice și pline de sens experiențe ale vieții ei: a reușit să nască natural, într-un spital din Timișoara, după ce anterior adusese pe lume al doilea copil prin cezariană. Reușita ei nu este doar un moment medical, ci un triumf personal, pentru că multe femei care trec printr-o operație de cezariană aud ulterior că o naștere naturală „nu se mai poate”, pentru că „e riscant” și „mai bine nu”.

Conform unui studiu realizat de KPMG în 2024, operațiunile Lidl au generat în economia românească o valoare adăugată brută totală (directă, indirectă și indusă) de 2,31 miliarde de euro, echivalentul a 0,65% din PIB-ul țării. Același studiu spune că fiecare loc de muncă creat direct de Lidl susține alte peste șase locuri de muncă.

Jurnalist de știință, Nestor a petrecut șapte ani discutând cu pneumologi, yoghini și experți în free diving pentru a înțelege ce se întâmplă când respirăm, cum ne afectează acest lucru sănătatea și cum putem corecta procesul. Rezultatul este Breath, carte vândută în peste trei milioane de exemplare.

Când vorbim despre longevitate ne gândim, de cele mai multe ori, la rețete de viață lungă: alimentație sănătoasă, mișcare, obiceiuri echilibrate, genă. Toate acestea contează, dar există ceva mai profund care poate decide nu doar cât trăim, ci și cum trăim: și anume, sensul vieții. Oamenii se tem adesea chiar de ideea de a îmbătrâni, dar ceea ce ar trebui să ne sperie cu adevărat este viața lungă fără scop, spun specialiștii în sănătate mentală și emoțională. Aceasta este provocarea modernă: cum să nu adăugăm doar ani la viață, ci să adaugăm viață anilor? (foto: Marek Uliasz / Alamy / Profimedia)

Europa tocmai a declarat război împotriva risipei. În 9 septembrie 2025, Parlamentul European a adoptat definitiv o legislație revoluționară care va schimba radical modul în care tratăm mâncarea și hainele în următorii cinci ani.

„Nu aș vedea învățarea fără tehnologie. Drona, laptopul, ochelarii VR – toate devin instrumente prin care copiii descoperă lumea cu bucurie”, spune George Puiu, învățător în comuna Ghimeș.

Liliana are 13 ani și părinți traficanți de droguri. Cântă - nu pe scenă, așa cum visează, ci într-o casă mică unde trăiește cu bunicii ei. Din cauza problemelor părinților ei, lumea îi spune Lilianei că soarta îi este deja scrisă. Dar ea visează să devină soprană.

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.