Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Medicul Virgil Musta: „Ne așteptăm la o creștere a numărului de cazuri de coronavirus. E o bombă cu efect întârziat”

Medicul Virgil Musta, șeful secției de Boli Infecțioase a spitalului de profil din Timișoara, a avertizat că numărul de cazuri severe de coronavirus ar putea crește, după ce mulți români au ales să nu mai respecte măsurile de prevenire a infectării cu covid.


Acesta a vorbit la postul Digi24 despre „o bombă cu efect întârziat”. 

„Faptul că s-au relaxat anumite măsuri, există un risc că lumea să nu respecte întru totul recomandările făcute. Și în această situație cazurile cu covid să crească. De fapt, acest lucru s-a întâmplat și în țări cu o disciplină mult mai mare decât la noi, cum sunt Germania și Coreea de Sud. În care, în momentul relaxării, numărul de cazuri a crescut. Din acest motiv, ne așteptăm să avem și noi o creștere a numărului de cazuri și din păcate cazuri severe. Cu atât mai mult cu cât de o zi-două, de când vedem că au început măsurile de relaxare, lumea parcă a uitat că suntem într-o pandemie și că această luptă nu s-a terminat. Eu de aceea am făcut o chemare spre responsabilitate populației, pentru ca să nu fie prea târziu. Măsurile pe care le luăm acum se văd de-abia într-o săptămână, două săptămâni. Este cumva o bombă cu efect întârziat.

Am speranța că numărul pacienților care vor crește să nu ne depășească capacitatea. De fapt aici este problema. Am văzut că în ultima săptămâna numărul de cazuri a fost în ușoară descreștere, ceea ce ne permite la ora actuală, spitalele să facă față solicitărilor pacienților cu covid. Dacă va crește numărul de cazuri, ei trebuiesc internați în spital și există riscul să se depășească capacitatea de internare, iar în această situație vom avea o problemă. Pentru că, pot apărea pacienți noi, cu forme grave și să avem dificultate cu infecții specializate.

E foarte probabil să depășim aceste 20.000 de cazuri. Aceste cazuri să fie pe o perioada mai lungă de timp, să nu apară o creștere bruscă a numărului de cazuri. Marea majoritate a pacienților au prezentat forme tipice de boală. În sensul că, fenomene de infecție respiratorie cu forme mai severe a bolii. Au mai fost și pacienți cu forme rare. Dar marea majoritate a lor au prezentat febră, tuse, dureri de mușchi, de cap. Eventual disconfort sau dispnee la respirat.

Noi am și văzut că în momentul în care era posibilitatea de a se autoizola la domiciliu după ce a venit dintr o zona galbenă, în comunitățile în care aceste persoane au intrat, au apărut cazuri noi de covid, unele dintre ele depistate, altele nu. Nu au dorit să efectueze testul pt a fi depistate, că să nu se interneze în spital”, a declarat Musta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Calcule / sursa foto: Profimedia

Un om cu un salariu considerat de unii „normal”, nici mic, nici mare, în jur de 4.500 de lei brut, ajunge să trăiască din puțin peste 2.600 de lei net. Diferența nu dispare într-o gaură neagră abstractă, ci este luată metodic prin contribuții și impozite. Aproape jumătate din munca sa pleacă înainte să ajungă în buzunar. Oficial, pentru pensie și sănătate. Neoficial, pentru a acoperi un stat supradimensionat, ineficient și incapabil să livreze servicii publice pe măsura sacrificiului cerut.

Citește mai mult

Internet / sursa foto: Profimedia

Sigur că e nevoie de reguli. E nevoie de reglementări, de educație digitală pentru părinți, profesori, politicieni și creatori de conținut și, mai ales, de instituții care aplică legea în mod real. Pentru că, la coada-cozii, adolescenții sunt cea mai mică problemă. Ei sunt doar cei care cresc într-o lume construită de noi, adulții. Și care, de cele mai multe ori, repetă ceea ce i-am învățat (teoria învățării sociale).

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Adolescenti / sursa foto: Profimedia

Dacă te-ai întrebat măcar o dată: „Oare ce i s-ar potrivi cu adevărat copilului meu?” - nu ești singur(ă). Unii copii sunt atrași de știință, alții de creativitate, unii vor rezultate și structură, iar alții sunt motivați de oameni, impact și sens. De multe ori, direcția potrivită nu e despre „ce e la modă”, ci despre cum gândește copilul tău și ce îl motivează cu adevărat. De aceea am creat un quiz simplu și util

Citește mai mult