Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Mesajul de mulțumire al Simonei Halep pentru Darren Cahill: „Ești cel mai bun antrenor”

Simona Halep si Darren Cahill

Foto: Guliver Getty Images

După ce a ajuns numărul 1 în clasamentul WTA, Simona Halep i-a transmis antrenorului său, Darren Cahill, un mesaj de mulțumire.

„Dup cinci zile, aș vrea să împărtășesc asta. Încă de când am început să joc tenis, am avut un vis...acela de a fi numărul 1 în lume. Acum a devenit realitate, iar cuvintele sunt prea mici pentru a arăta cum simt, ce simt. Știu că urmează să fie mai dificil acum, să rămân acolo, dar de aceea am continuat să munces/joc tenis, pentru că iubesc faptul că fiecare zi este o provocare. Și vreau să îți mulțumesc, Darren, pentru că faci asta cu mine în fiecare zi din 2015 încoace, pentru a înfrunta fiecare provocare. Ești cel mai bun antrenor. E timpul să merge la Singapore, o altă provocare mare, să sperăm că vor fi zile frumoase acolo”, a scris Simona Halep pe contul său de Instagram.

Simona Halep a devenit luni numărul 1 mondial, după ce a învins-o sâmbătă, cu scorul de 6-2, 6-4, pe Jelena Ostapenko, și și-a luat revanșa pentru finala pierdută la Roland Garros în fața sportivei letone.

„Cred că este prima dată când am plâns pe teren. Este uimitor că sunt numărul 1 mondial. Vă mulțumesc pentru sprijinul din această săptămână”, a spus Simona la sfârșitul partidei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro