Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Metoda lui Bogdan Rath, antrenorul naționalei de polo, calificate la Jocurile Olimpice: „Primul lucru care m-a șocat când am venit a fost că ei nu credeau în posibilitățile lor (…) Eu mă chinui mereu cu sportivii să-i conving să înțeleagă că viața sportivă e scurtă, iar pe urmă trebuie să continui să trăiești o viață cu sens”

Bogdan Rath/ Foto - Damir Krajac/ imago sportfotodienst/ Profimedia

Foto - Damir Krajac/ imago sportfotodienst/ Profimedia

Echipa națională de polo a României s-a calificat la Jocurile Olimpice pentru prima dată în 12 ani, după ce a terminat Campionatul Mondial de la Doha pe locul 10 și a fost prima echipă eligibilă în urma retragerii Africii de Sud. Din iunie 2022, echipa națională de polo este antrenată de Bogdan Rath, care a concurat el însuși la două ediții ale Jocurilor Olimpice - la cea din 1996, pentru România, și la cea din 2004, pentru Italia.

„Băieții mei se antrenează și mai bine de cinci ore pe zi, dar acest fapt nu este de mirare, o fac și sportivii de înalt nivel, o fac și instrumentiștii de înalt nivel, toți cei care vor să atingă performanță. Ceea ce am vrut să le imprim și nu o să mă opresc să încerc să le imprim este să creadă în ei. Primul lucru care m-a șocat un pic când am venit a fost că ei nu credeau sau credeau foarte puțin în posibilitățile lor”, spune Bogdan Rath. 

A văzut că, de multe ori, tinerii care vizează performanța nu au șansa să își dezvolte suficient nici motivația intrinsecă, nici cultura sportivă. „Multora nu le-a fost imprimată o plăcere de a face sport, le-a fost indusă dorința familiei sau poate a mediului, de a face ceva ce n-a făcut altul, un părinte sau cineva dintre apropiați. La început, trebuie să te îndrăgostești de sport, să îți facă plăcere, să fie o distracție. Eu am văzut și la fotbal, și la alte sporturi, pentru că mă duc să urmăresc antrenamente, că se exagerează cumva. Se duce cumva la extrem această dorință de performanță a altora pentru ei și cred că de acolo pleacă multe. Mai e ceva. Eu am întrebat niște copii la polo dacă ei știu care e campioana mondială sau olimpică în sportul lor și niciunul n-a știut să-mi spună, deși știau, de exemplu, care este campioana Angliei la fotbal. I-am întrebat dacă știu ce înseamnă olimpiada și mi-au spus că este o competiție mare, dar de fapt nu știau. Asta nu este în regulă, pentru că nouă ni se vorbea de foarte devreme despre aceste lucruri și despre unde am putea ajunge”, povestește antrenorul.

Într-o societate în care ne plângem de sedentarismul copiilor și de faptul că ajung să aibă probleme de sănătate fizică și emoțională din cauza lipsei de mișcare, sportul de masă este foarte puțin încurajat.

„Pentru părinți e mai ușor să creadă că profesorul sau antrenorul e prost decât să creadă că fiul lor e nepregătit”

„Problema este că nici în învățământ orele de sport nu mai sunt ce ar trebui să fie, nu mai sunt îndreptate către disciplină și concentrare, ci au deveni niște pauze mai lungi. Mai e și problema educației de acasă. Îmi pare foarte rău să o spun, dar mulți preferă, pentru propria lor comoditate, să lase copiii la calculator în loc să le imprime ideea de a face mișcare. E greu să duci copiii la antrenamente, dar sunt anumite perioade în dezvoltarea lor de care trebuie să ții cont și pe care nu trebuie să le ratezi. Este o perioadă în care învățăm să vorbim, o perioadă în care învățăm să mergem, o perioadă în care învățăm să scriem. Dacă pierdem perioadele acelea, e foarte greu să le mai recuperăm sau le recuperăm mai puțin”, crede Bogdan Rath.

Ce ar trebui să știe un copil aflat la început de drum care vrea să facă performanță? „Nu aș vrea să sune descurajant, dar e multă muncă la mijloc. E multă muncă, e multă suferință, trebuie să se lipsească de multe lucruri, trebuie de multe ori să stea departe de familie, să călătorească. Trebuie să aibă toleranță la frustrare, să înțeleagă că uneori trebuie să stea pe margine. Asta e foarte greu acum, când, în loc să-și pună problema că poate n-a fost suficient de bun există tendința să se plângă părinților. E aceeași situație și în învățământ. Acum mare parte a părinților spun: stai că vin eu și vorbesc și aranjez. Pentru ei e mai ușor acceptabil să creadă că profesorul sau antrenorul e prost decât să creadă că fiul lor e nepregătit. Cea mai mare greșeală este că vorbesc urât de profesori sau de antrenori în fața copiilor și atunci autoritatea profesorului sau a antrenorului e deja terminată și devine o problemă să mai poată învăța ceva de la el. Trebuie la un moment dat să accepți niște decizii. Există, într-adevăr, și nedreptăți, dar reacția corectă este să demonstrezi că a fost nedrept și să nu abandonezi. Pentru ce să faci asta? Pentru că merită să încerci să atingi excelența. Poți găsi o mare recunoaștere, poți trăi niște experiențe nemaipomenite, poți să ajungi la Jocurile Olimpice. Și atunci îți dai seama că a meritat.”

„Nu poți să te prezinți la olimpiadă ca și cum ar fi doar o destinație”

Echipa națională de polo a României va participa la Jocurile Olimpice de la Paris, care se vor desfășura între 26 iulie și 11 august 2024.

„Vom merge foarte, foarte antrenați și fizic, și psihic, pentru că e cea mai mare scenă pe care un sportiv poate să se urce și atunci nu poți să te prezinți ca și cum ar fi doar o destinație. Noi avem o grupă extrem de grea, dar suntem una din cele mai libere echipe, pentru că echipele cu un palmares foarte bogat sunt obligate să câștige, au un stres foarte mare, pe care noi trebuie să îl folosim”, spune Bogdan Rath.

Însă, oricât de important ar fi, și acest moment este trecător. „Eu mă chinui mereu cu sportivii să-i conving să înțeleagă că momentul ăsta e scurt. Viața sportivă e scurtă, iar pe urmă trebuie să continui să trăiești o viață cu sens. Dacă tu ai disciplină și ești pregătit să suporți anumite lucruri în sport, nu te va supăra nimic din ceea ce este afară”, crede antrenorul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult