Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Mici și bere de 1 Mai Ciorditoresc

Vă mai amintiți cine era favorita propagandei de partid în perioada comunistă? Cineva care se numea clasa muncitoare. Din care, firește, făceau parte, ca fruntași, tovarășii de partid și de stat. Teoretic, toate legile erau pentru muncitori, le protejau sănătatea și viața, îi încurajau să muncească cu spor, să spargă norma, să câștige întrecerea pe ramură. Grija față de om însemna grija față de muncitor.

1 Mai se numea, în cântece și lozinci, la mici și la bere, 1 Mai Muncitoresc.

În zilele noastre, când ați auzit ultima dată cuvântul muncitor în ce spun politicienii la televizor? Răspunsul se măsoară în ani, dacă nu în decenii. Cuvântul salarii, să avem noi atâtea milioane de câte ori îl auzim. Dar cuvântul muncă? Pare să fi fost scos din dicționarul limbii române. 

Altcineva este acum subiectul preocupării afectuoase a Partidului. Nu mai este muncitorul, este cel ce trăiește pe picior mare din munca altora. Grija față de om a devenit grija față de hoț. Față de hoții din pârnaie și față de hoții liberi.

Legile justiției sunt tricotate ca să-i facă pe procurori să se lase păgubași, iar pe judecători să-i trimită cât mai greu după gratii pe infractori. Să stea pedepsiți mai mult pe-acasă. Dacă, între timp, li se sparge o țeavă sau li se oprește curentul, să fie despăgubiți pentru condiții grele de detenție.

Dacă totuși sunt băgați la zdup, să li se asigure un regim hotelier. În caz contrar, să primească la ieșirea din pușcărie un premiu de 15-20 de mii de euro din banii... cui? Ai oamenilor muncii, bunînțeles.

Ori, să li se dea posibilitatea de a-și executa condamnarea pe plajele din Costa Bica și Mazagascar, sau în Sebia, pe șezlong, la piscină.

Pe vremuri, dacă Securitatea îi prindea pe muncitori că îl înjură pe Ceaușescu, le băga de îndată lampa în ochi. Acum, dacă fruntașii ciorditori sunt înregistrați cum își fac meseria de către SRI, cioarda nu mai este cioardă și urmează să fie făcuți scăpați, de la Dragnea și Tăriceanu, la Elan Schwartzenberg, că-i protocol secret.

Locul clasei muncitoare l-a luat clasa ciorditoare. Din care fac parte, ca fruntași, tot tovarășii de partid și de stat. Ordinul Muncii clasa I, trei dosare penale, clasa a II-a, două, a III-a, unul. O condamnare pentru o delapidare de cel puțin 1 milion de euro înseamnă Erou al Muncii Socialiste.

Aveți idee cam cât ne costă micii pe care Dragnea anunță, venind de la mare, dintr-un bolid BMW de 100.000 euro – cât o sticlă de șampanie la un club din Mamaia – că-i dă la oamenii muncii, în Kiseleff, de 1 Mai Ciorditoresc?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult