Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ne naștem cu SRI în cap

Sigla SRI

La prima, și cea mai rudimentară, încercare a Securității de recrutare a subsemnatului ca informator, n-am refuzat de la început. „Căpitanul” mi-a spus că ar trebui să îl informez în legătură cu tot ce aud despre acțiuni dușmănoase împotriva Republicii Socialiste România. Asta nu mi s-a părut ceva de rău. Dar aveam încă de pe atunci defectul de a pune întrebări.

Când ofițerul m-a anunțat că nu am voie să destăinui nimănui nimic despre relația cu „ei”, l-am întrebat: „Dar la tribunal, unde jur să spun adevărul și numai adevărul, dacă judecătorul m-ar întreba despre colaborarea cu Securitatea Statului, ce-ar trebui să răspund?”. Omul a zâmbit superior: „N-o să te întrebe niciodată, niciun judecător așa ceva”. 

„Bine”, m-am încăpățânat, „dar să zicem totuși că m-ar întreba, punem cazul, ce fac?”. A ridicat din sprâncene: „Legătura cu noi e mai presus de orice altă instituție”.

Angajamentul de informator era un protocol secret. Nimeni în afară de Securitate și de cetățeanul racolat nu știa de el. Nicio lege nu te obliga să îl semnezi. Nu exista niciun terț organism care să îl verifice înainte de a fi pus în aplicare.

Așa sunt și protocoalele secrete care ies acum puzderie la iveală, încheiate între SRI și Asociația Vier Pfoten. De fapt, nu, cu ONG-ul pentru protecția patrupedelor SRI a ratat protocolul secret, în schimb a reușit cu cel puțin 65 de instituții ale statului, de la ÎCCJ, Parchetul General, DNA, CSM, Ministerul de Interne și până la Asigurările de Sănătate, Forța de Muncă și Ministerul Culturii. Practic, SRI nu a mai racolat persoane cu bucata, ca Securitatea, a racolat instituții cu toptanul.

Apar două întrebări: 1) De ce aceste protocoale sunt secrete? 2) De ce s-au făcut ele?

Dacă la Interne sau DNA, regimul secret s-ar putea justifica prin specificul muncii de anchetă a procurorilor și polițiștilor, în cazul, de pildă, CNAS, AJOFM sau Culturii nu văd niciun răspuns rezonabil. 

Iar în ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție, răspunsul ar putea avea consecințe grave. Judecătorii, pe deasupra și supremi, nu sunt ținuți a lucra cu SRI, ei decid pe dosare care li se înaintează, nu fac anchete proprii, bazate pe informații de la SRI. Un protocol secret între ÎCCJ și SRI duce la ideea influențării, dacă nu chiar subordonării Înaltei Curți de către SRI. Un asemenea protocol (aud că ar fi chiar două), nu avea de ce să existe – judecătorii nu au treabă cu serviciile secrete.

Nu erau suficiente legile și reglementările în vigoare pentru relațiile dintre diverse organisme și SRI? De ce au acceptat atâția factori responsabili aceste protocoale pe sub tejghea?

Că de ce le-a cerut SRI, putem să bănuim, dacă ne amintim ce zicea dl Băsescu prin 2005, după afacerea jurnaliștilor răpiți în Irak: „Serviciile de informații își iubesc patria mai mult decât un simplu cetățean”. Traian Băsescu este cel care a acreditat, câtă vreme i-a convenit, ideea că Serviciile sunt ramura fruntașă a României și că rezolvă tot, în toate domeniile.

Ce scrie pe emblema SRI? „Patria a priori”. Formularea latinească „Patria a priori” este un ifos imbecil: a priori nu înseamnă, cum cred domnii Maior și Coldea, „înainte de orice”, ca importanță, adică „pe primul plan, prioritate zero”. Dacă, însă, înlocuim cuvântul Patria cu inițialele SRI, totul capătă sens. „SRI a priori”, id est omul, recte românul, înainte de orice experiență prin simțuri, de pildă, focul te frige, știe ce este SRI și ce vrea „ei”. Adicătelea, cunoașterea SRI este intrinsecă minții românești; spre deosebire de patrie, te naști cu SRI în cap, ca formă pură a priori, transcendentală, cum ar zice taica Kant.

Suntem, carevasăzică, potențiali colaboratori ai SRI încă din burta mamei.

Securitatea încheia protocoale secrete cu cetățenii ca să obțină de la ei informații. Protocoalele secrete SRI urmăresc, dimpotrivă, să trimită către instituții anumite informații. Ce facem însă, stimați Republicani, dacă se dovedește că aceste informații sunt, mai mult sau mai puțin, niște prețioase indicații? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult