Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ministrul Pop și populația

Violatorul în serie al limbii române, ministrul Educației, Liviu Pop, a comis-o din nou.

Iată ce scrie pe facebook:

„Domnul Cristian Tudor Popescu mă acuză într-o emisiune la radio că «violez limba română cu perversiuni o dată la câteva zile, la propriu, nu la figurat». Ba mai mult, ca un adevărat profesor, cu accent pe «o», cum îi place domniei sale să zică, sau mai bine zis, ca un cerber al limbii române, nu ezită să intervină și să sancționeze, în direct, greșelile de exprimare ale ascultătorilor. Dar vai, noi, ascultătorii, cum să-l sancționăm pentru greșeala domniei sale: «....90 și din populație nu aveau știință de carte, nu aveau o brumă de cultură...»?”

Deci, unde este greșeala? Ce-am spus eu (vezi înregistrarea emisiunii Avocatul Diavolului, de ieri, Europa FM, min. 42) sună așa: „La începutul secolului XIX, România era o țară, practic, de analfabeți. 90 și din populație nu aveau știință de carte, nu aveau o brumă de cultură, nu aveau nimic”.

Evident, „90 și” este o exprimare eliptică pentru „90 și ceva la sută”. Greșeala pe care crede că o vede dl Pop ar fi un dezacord. După dânsul, ar fi trebuit să spun, la singular: „90 și din populație nu avea știință de carte, nu avea o brumă de cultură...”.

Îi ofer gratuit o meditație de gramatică.

Care este subiectul în propozițiile de mai sus? Știm cu toții că subiectul se determină cu întrebarea „cine?”. Deci, cine, „populația”? Nicidecum, pentru că s-ar altera flagrant sensul frazei: nu populația, întreaga populație, nu avea știință de carte, ci „90 și” din zisa populație. „90 și” răspunde la întrebarea „cine?”. „Din populație” este un determinant, nu subiectul.

Când subiectul este un procent și determinantul un substantiv colectiv desemnând o mulțime de obiecte animate (oameni, în cazul de față), acordul se face cu verbul care constituie predicatul la plural. Subiectul logic, subînțeles, este „Foarte mulți oameni”. Foarte mulți oameni din populația României nu aveau știință de carte..., iată formularea explicativă pentru uzul dlui Pop.

E adevărat, există și situații în care verbul se pune la singular. De pildă: „L. Pop nu are știință de carte, nu are brumă de cultură, nu are nimic”. Și continuă să fie ministrul Educației.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Discuția despre legalizarea prostituției în România revine periodic, dar de fiecare dată ne împotmolim în aceleași prejudecăți. Ne place să moralizăm, să arătăm cu degetul, să ne prefacem că fenomenul nu există chiar dacă el este super-prezent și la vedere. Și în ciuda faptului că nu vorbim de ea, și că nu o legalizăm, România este, de vreo 30 de ani, în topul țărilor din UE care exportă lucrători sexuali.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult