Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Mircea Lucescu, un Sir pe care nu l-am avut

Mircea Lucescu - 1970

sursa foto: arhiva Răzvan Mitroi

Regretul dispariției lui Mircea Lucescu încerc să îl înlocuiesc cu amintiri remarcabile despre el. Nu sunt amintirile mele, ci ale tatălui meu, Gheorghe Mitroi, cronicar sportiv al vremurilor când Mircea Lucescu era căpitanul naționalei la CM din Mexic 1970. El și tata se cunoșteau și se apreciau reciproc, unindu-i o dimensiune academică pe care o aveau amândoi. Am răsfoit cartea ”Cronicile Microbistului” și am găsit câteva frânturi.

Ca ziarist la revista Viața Studențească, Gheorghe Mitroi i-a luat un interviu celebrului Sir Alf Ramsey, antrenorul Albionului. Venea după un istoric 1-1 Anglia – România, pe Wembley, în pregătirea Mondialului.

Sir Ramsey: Bucurați-vă că ceea ce n-au reușit alții, mai cu pretenții, a reușit, în chiar templul fotbalului, echipa de tineret a României.

G. Mitroi: De tineret, Sir?!

Sir Ramsey: De tineret, pentru că are vârsta medie sub 23 de ani (...).

G. Mitroi: Personal, ca ziarist la un hebdomadar studențesc, aplaud – o dată cu rezultatul, o dată cu întinerirea naționalei noastre – și intelectualizarea ei.

Sir Ramsey: Vă referiți la Lucescu, proaspătul dv. căpitan, care ne-a flatat vorbind în limba noastră maternă? Știu, mi-a spus că e student la comerț exterior.

G. Mitroi: Și nu numai el! Anca și Deleanu sunt de asemenea studenți la zi, iar alți câțiva studiază la fără frecvență.

Iar apoi, în Mexic, tata i-a vizitat pe tricolori în cantonament:

Primul drum la Guadalajara l-am făcut la ”Gran Hotel”, unde sunt cazați ei, românii. I-am găsit în grădină, roind în jurul piscinei de care doctorul Tomescu le-a interzis să se atingă. Domide împărțea scrisorile primite de acasă, Dobrin juca șah cu Sătmăreanu, Mocanu table cu Pescaru, Dinu și Dumitrache îl tachinau pe Rică Răducanu (în țară, Rapidulețul tocmai pierduse cu C.I.L. Gherla!), iar Lucescu, singuratic la o masă, citea ”Ascensiunea lui Gerry Logan” (o remarcabilă carte motivațională despre provocările fotbalului, n.m.). Cartea i-o dăruise cu o zi înainte, aici, în cantonament, însuși autorul, ziaristul britanic Brian Glanville.

Am așa un feeling că dacă Mircea Lucescu se năștea în Anglia devenea și el Sir în galeria fotbalului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cartierul Cotroceni

Arhitecții și urbaniștii proiectează, de cele mai multe ori, într-un anotimp care nu există, ați observat? Este un anotimp cu arbori maturi și perfect înfrunziți, lumină caldă, temperatură agreabilă. Oameni relaxați, copii care se joacă, bicicliști care traversează cadrul și suprafețe aflate într-o stare impecabilă. Nu este chiar primăvară, nici vară, dar nici început de toamnă. Este mai degrabă un fel de anotimp perpetuu al unei randări de arhitectură.

Citește mai mult

Doi copii, două feluri de a învăța. Și aceeași lecție: vezi dincolo de tiparul notelor și al succesului sau eșecului la examene

Dificultățile de învățare nu se arată întotdeauna sub forma unei note mici, a unor notițe haotice pe caiet sau a unui copil care „nu este atent la lecție”. Uneori, ele se ascund chiar în spatele performanței. Am învățat asta nu doar ca părinte, ci și din experiența mea de neurotrainer.

Citește mai mult