Foto Guliver/Getty Images
BNR a redus cu un punct procentual, în mai puțin de șase luni, dobânda cheie de la nivelul la care se afla în luna martie, înainte de debutul stării de urgență, de 2,5% - la minime istorice: de la 1,75% la 1,5%. Este a treia astfel de decizie din luna martie până acum care ar trebui să încurajeze circulația banilor, și nu depozitarea lor plus injecție de lichiditate. Nivelul rezervelor minime obligatorii pentru bănci rămâne neschimbat, iar Banca Centrală anunță că va continua să pompeze bani în economie prin operațiuni repo, și prin achiziții de titluri de stat din piața secundară.
Deciziile BNR:
- reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 august;
- reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 % pe an, de la 1,25% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00% pe an de la 2,25% pe an;
- păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit;
- continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.
BNR: Investițiile străine au scăzut, creșterea pensiilor pune presiune pe cheltuieli
Impactul economic așteptat al pandemiei și al măsurilor asociate este sever, dar începe să fie recuperat, transmit oficialii Băncii Centrale care mai remarcă și că economia globală și cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricțiilor de mișcare, rămâne însă la niveluri mult sub cele de dinaintea exploziei pandemiei.
La capitolul negativ BNR notează scăderea investițiilor străine directe și incertitudinile majore privind pandemia COVID-19 de la noi, „care s-a reintensificat recent”. Oficialii BNR vorbesc și despre politica fiscală a statului, unde creșterea pensiilor din septembrie ar aduce noi presiuni pe partea de cheltuieli. Banca Centrală trage un semnal de alarmă în privința tuturor cheltuielilor bugetare în contextul anului electoral care ar putea produce repercusiuni şi asupra poziţiei externe a economiei. Tot la capitolul incertitudine au fost incluse evoluțiile externe, unde economiile europene dau semnale mai bune, dar totuși numărul de cazuri de infectare este în creștere.
De partea cealaltă, serviciile prestate populației și-au revenit, însă, mult mai modest, după o cădere puternică în aprilie, în timp ce creșterea deficitului comercial s-a temperat doar ușor la fel și declinul vânzărilor auto-moto, în timp ce construcțiile au continuat să crească într-un ritm alert. Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce uşor şi în luna iulie, iar apoi să rămână relativ stabilă, 2,5% plus-minus, un punct procentual până la finele lui 2020.
BNR va publica vineri noul raport trimestrial privind inflația.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.