NATO pregătește o nouă strategie de descurajare a Rusiei bazată pe inteligență artificială. Cum poate contribui România

Foto: Profimedia

Recentul summit NATO de la Ankara, etichetat de analiști drept un succes real având în vedere contextul complicat al relațiilor transatlantice, a readus în discuție nevoia de a descuraja Rusia prin crearea unei rețele de Inteligență Artificială (AI) care să integreze receptori din teren, capacități de analiză și comandă pentru o acțiune consolidată și coerentă împotriva unor posibile atacuri dinspre est.

Conceptul agreat de aliați se numește „Inițiativa de descurajare a flancului estic” (EFDI - Eastern Flank Deterrence Initiative). În documentele obținute de publicația germană BILD este identificat în mod explicit un potențial adversar: Rusia(1). Scopul creării EFDI este nu numai de a contracara avantajul Rusiei în ceea ce privește numărul și dinamica — efective numeroase și avansuri rapide, ci și de a descuraja Moscova să lanseze un atac asupra oricărui membru NATO, încă de la început. Alianța se referă la acest principiu ca la „descurajarea prin prevenire”(2). În prezent, granița NATO pe flancul est se întinde din Finlanda până în Marea Neagră pe frontiera Turciei, pe aproximativ 4000 de km, urmând ca EFDI să întărească apărarea acestei linii printr-un sistem de senzori maritimi și de uscat, drone aeriene - terestre – și – maritime, centre de comandă și forțe militare convenționale.

Considerat un prim strat defensiv de alertă "EFDI nu va înlocui tancurile, artileria, avioanele de luptă sau soldații, ci mai degrabă este menit să păstreze capacitatea de luptă a acestora și să dea comandanților militari mai mult timp și avantaje decizionale”, preciza maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al US Army Europa și Africa.(3)

Pentru România, contabilizăm mai multe rezultate importante ale participării la summit-ul din Ankara: primul, strategic, este că Alianța a reafirmat importanța Mării Negre și a apărării flancului său estic, ceea ce readuce România în centrul atenției; apoi, a fost cel reprezentat de reuniunea ministerială a statelor participante la inițiativa MCM Black Sea, în cadrul căreia miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia au decis extinderea misiunilor grupului operativ pentru protejarea infrastructurii critice, pentru consolidarea securității maritime în Marea Neagră și pentru creșterea capacității de reacție a celor trei state aliate în fața provocărilor generate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei(4); nu în ultimul rând, România a aderat la programul Alliance Future Surveillance and Control (AFSC – GlobalEye), viitoarea platformă NATO de avertizare timpurie și supraveghere aeriană, și a participat la semnarea unor memorandumuri de înțelegere privind dezvoltarea și achiziția în comun a unor capabilități militare(5).

NATO pune în aplicare prin NCIA (Nato’s Communication and Information Agency) proiectul PBN – Protected Business Network prin care se introduce un model de operare comun aflat ”în cloud”, practici standardizate de construcție și operare într-un mediu sigur în care servicii digitale create și cu ajutorul sectorului privat se pot dezvolta, desfășura în teren și întreține mai rapid. În cadrul PBN, NATO își va moderniza infrastructura digitală și va realiza un cadru de acțiune comun, mai interconectat, bazat pe date ale căror analize să fie livrate rapid și la scara întregii Alianțe. PBN va fi practic coloana vertebrală digitală critică a informațiilor clasificate ale aliaților, dezvoltată cu ajutorul companiei Accenture, pentru a servi celor 29.000 de utilizatori estimați(6).

foto: Profimedia

Ceea ce este important e dezvoltarea modelului de AI integrat pe care îl va folosi NATO. Un astfel de model necesită ani de zile pentru a fi creat, securizat, antrenat cu mii de date și operaționalizat. Dintre toți membri NATO singurul care poate oferi asistență pentru implementarea unui sistem integrat de AI pentru război, care să îndeplinească cerințele EFDI și implicit ale Alianței, este America. SUA au pus la punct sistemul bazat pe AI de identificare, selectare și anihilare simultană a țintelor – numit ”Project Maven” – dar este dificil de anticipat în ce măsură SUA vor ajuta și pe viitor la dezvoltarea acestei platforme în cadrul NATO, chiar dacă în 2025 au fost de acord ca Alianța să folosească o versiune mai veche a sistemelor sale Maven(7). Cu alte cuvinte, vom vedea MSS operațional în EFDI, beneficiind și de contribuția României?

Pentru o completă înscriere în context, e necesar să ne amintim de pionieratul americanilor de a integra AI în războiul modern, prin ”Proiectul Maven”. Lansat în 2017 de către colonelul Drew Cukor din Infanteria Marină a SUA, proiectul Maven a fost conceput pentru a accelera adoptarea învățării automate și a integrării datelor în fluxurile de lucru ale serviciilor de informații militare americane și comandamentelor operaționale, în special în domeniul informațiilor, supravegherii, identificării de ținte și atacării acestora simultan (8). De-a lungul anilor, proiectul a crescut pe baze de date obținute din diferite surse și cu ajutorul unor programe software obținute la început de la Amazon Web Services și Microsoft, ulterior creându-se un parteneriat cu Palantir Technologies, Scale AI, Shield AI și Anduril Industries. Producătorul de chipuri Nvidia, Google, Oracle, Anthropic și Open AI au făcut și ele parte din proiect. În total, peste 10 companii cu acționariat privat, cu produse și servicii de înaltă tehnologie, au sprijinit armata americană pentru crearea și operaționalizarea celui mai complex și eficient sistem de AI pentru războiul modern. Coloana principală a fost și este asigurată de Palantir Technologies, compania lui Peter Theil și Alex Karp, cel din urmă fiind și CEO-ul companiei.

Scopul inițial al creării proiectului Maven a fost salvarea vieților soldaților americani printr-un proces riguros de identificare și selectare ale țintelor inamice în vederea executării faimoaselor ”lovituri chirugicale” prin care să incapacitezi inamicul la costuri reduse și cu pierderi umane minime sau zero (9). Obiectivul urmărit de proiect – prin integrarea informațiilor de intelligence, comunicații și operațiuni directe - este să ajute în luarea unor decizii militare operaționale rapide prin prelucrarea masivelor cantități de date și verificarea acestora în timp real, col. Cukor neascunzându-și dorința ca într-o zi sistemul Maven să poată lua decizii de unul singur!(10) În prezent, Maven poate detecta, singulariza și ataca simultan 5000 de ținte militare inamice în diferite teatre de operațiuni (11), părând a confirma opiniile mai multor experți militari și în securitate care spun că un război modern nu se poate câștiga fără AI. Iar de la războiul din Ucraina încoace, acest lucru apare evident pentru toți specialiștii.

foto: Profimedia

Proiectul AI american gestionează o platformă numită MSS (Maven Smart System) care se bazează pe mai mulți algoritmi creați cu modele lingvistice mari (LLMs) care prelucrează informații, texte, imagini, sunete, filme, nume și fețe ale suspecților, hărți, fișe, baze de date, rapoarte, rezultate ale misiunilor, etc., date pe care le analizează în conformitate cu modelele și procedurile americane de angajare în conflict, participând la procesul de decizie alături de factorul uman pentru misiuni de atac sau apărare.

Maven Smart System a fost folosit din vara anului 2019 în toate conflictele mari ale americanilor, contribuția sa fiind extrem de importantă în reușita misiunilor, în pofida unor erori care, deși rare, au costat vieți fie ale soldaților americani, fie ale populației civile din zonele de conflict (12). Col. Drew Cukor și echipa sa au sprijinit forțele americane în operațiunile din Afganistan, Somalia, Irak, Iordania, EAU (Emiratele Arabe Unite), Yemen, Ucraina, iar cel mai recent anul acesta în Iran (13), prelucrând informații de intelligence militar (poze, hărți, deplasări trupe și tehnică, etc.), modalități cantitative și calitative de angajament, oferind scenarii de acțiune și sprijinind direct operațiunile militare de anihilare a țintelor. La două zile după atacarea Iranului pe 28 februarie anul acesta, comandatul forțelor americane Brad Cooper afirma că SUA distruseseră 17 nave iraniene și loviseră deja în total 2000 de ținte militare(12).

Maven a făcut posibil pentru prima dată, desigur în diferite grade de execuție, ca sistemul AI să obțină o autonomie de analiză în culegerea datelor, executarea și controlul misiunilor și țintirii, în desfășurarea războiului electronic cognitiv, logistica operațiunilor, precum și crearea unor sisteme fără pilot care să opereze pe apă, în aer și pe uscat (15).

SUA a permis accesul unor state la variante ale platformei MSS, așa cum s-a întâmplat cu Marea Britanie din 2021 și cu Australia, în cadrul AUKUS, din iulie 2024, când australienii au instalat MSS cumpărat de la americani(16). Faptul că și NATO folosește platforma MSS arată deschiderea americanilor pentru partajarea platformei, dar crearea și instruirea algoritmilor din estul Europei este diferită de cea din Pacificul de Sud și trebuie făcută în mod constant, în primul rând cu contribuția statelor de frontieră estică a NATO.

Asemeni diferitelor sisteme AI, nici Maven nu este încă perfect, în pofida celor aproape 10 ani de testare și operare: mai mulți critici și-au exprimat scepticismul cu privire la folosirea acestei platforme, încă de la includerea MSS în operațiunile forțelor SUA în 2018. Ofițeri superiori americani erau de părere că folosirea AI-ului în război va duce la pierderi de vieți omenești, iar instrumentele AI folosite în conflicte reale vor suferi din cauza problemelor de infrastructură, adopție rapidă în lanțul decizional și încrederea comandanților în eficiența AI, sau chiar că existentele soluții de la acea vreme precum DCGS-A (Distributed Common Ground System-Army) ar fi fost superioare(17). Totuși, Maven s-a impus în fața altor sisteme ale armatei americane și este azi cea mai uzitată platformă de AI pentru război de la nivel de comandament inter-arme până la pluton dislocat în acțiune. Dar gestionarii proiectului au fost și penalizați pentru erorile din Filipine - când sistemul nu a putut face distincția între vehicule civile și cele militare camuflate, sau la retragerea americană dezordonată din Irak - când sistemul a identificat o Toyota albă ce se apropia de aeroportul din Kabul ca fiind pericol maxim, iar după distrugerea ei s-a aflat că fusese omorât un funcționar irakian împreună cu familia sa (7 copii)(18), pe care o aducea la aeroport spre a se salva împreună cu americanii. Abilitățile sistemului s-au dovedit a fi mult mai bune pe ocean, unde identificarea oricărui obiect era mai ușoară(19). Însă ceea ce a contat a fost uimitoarea abilitate a MSS de a învăța și a ajuta în mod real la rezolvarea a două dintre cele mai importante aspecte ale deciziilor militare: Volumul uriaș de informații ce trebuie analizat (20) și luarea deciziilor sub presiunea vitezei de acțiune, ambele în creștere exponențială.

foto: Profimedia

Pentru greșelile din această primăvara din Iran, profesorul Elke Schwarz de la Queen Mary University din Londra avertiza că ”prioritizarea vitezei și a scalării în folosirea forței lasă foarte puțin timp disponibil pentru o verificare riguroasă a țintelor, pentru a se asigura că acestea nu includ, accidental, civili”(21). Oficialii Pentagonului au fost întrebați, fără a confirma, dacă instrumente AI precum Maven au fost folosite pentru identificarea țintelor, în atacul mortal asupra școlii din orașul Iranian Minab, atunci când iranienii au raportat că 168 de oameni între care 110 copii au fost uciși în prima zi a războiului(22).

Revenind la apărarea Alianței și a României înseși, suntem azi în cea mai bună poziție posibilă, chiar dacă nu e perfectă, și totuși mai avem multe de făcut. Suntem sub umbrela NATO, beneficiem de reziliența în apărare a Ucrainei, suntem în graficele de înzestrare prin proiectele SAFE și participăm la proiectele de cercetare ale NATO-DIANA. Dar, așa cum menționam, antrenarea trupelor pentru a gestiona platforme AI este la fel de obligatorie precum instrucția militară clasică. Iar în cazul AI-ului, antrenamentul necesită foarte multe date de feed, hardware corespunzător, oameni pricepuți și verificări constante.

Din punct de vedere strategic, dezvoltarea infractructurii de apărare și de finanțare a programelor militare sunt extrem de importante. Infrastructurile rutieră, feroviară, aeroportuară, de energie și de comunicații sunt în diverse faze de dezvoltare, însă proiectele trebuie finalizate la timp! A avea autostrăzile și căile ferate funcționale este extrem de important pentru mobilitatea trupelor. Mai ales pe axa Vest-Est. Sunt unul dintre cei care cred că din punct de vedere militar A8 și liniile ferate dintre Transilvania și Moldova sunt mai importante decât A7 și magistrala București-Roman. Tot așa cum autostrada Constanța-Varna-Alexandropolis, dezvoltarea infrastructurii de transport energie și gaze de la greci înspre noi, cât și facilitarea deplasării tehnicii militare dinspre vest spre est împreună cu definitivarea proiectului bazei de la Kogălniceanu sunt mult mai importante decât drumul expres Pitești-Craiova sau proiectata autostradă teleormăneană...

România va beneficia de o investiție de 2,15 miliarde de euro pentru dezvoltarea de infrastructură dedicată transportului și stocării carburanților militari

Foarte important este noul proiect de construire și protejare a conductelor petroliere care să asigure combustibil pentru trupe NATO în România, în cazul unui război, decizie luată tot în Ankara. România va beneficia de o investiție de 2,15 miliarde de euro pentru dezvoltarea de infrastructură dedicată transportului și stocării carburanților militari, consolidând astfel securitatea pe Flancul Estic(23).

În ceea ce privește finanțarea, folosirea în mod judicios a fondurilor SAFE pentru retehnologizarea industriei românești de armamanet și a capacităților duale este capitală. Pe termen mediu, participarea noastră activă la utila Bancă pentru Apărare, Securitate și Reziliență (BASR) – inițiață de Canada, este de asemenea de interes major pentru asigurarea fluxurilor de capital necesare industriei de armament românești, mai ales post SAFE. Obținerea unui sprijin financiar la costuri reduse și susținute de programe aliate este maniera prin care vom continua după epuizarea programelor SAFE, pentru dezvoltarea și întreținerea echipamentelor și logisticii create prin fondurile europene. Politic, dar și financiar, faptul că România a aderat la BASR este una dintre cele mai bune măsuri luate în ultimii ani. Iar dacă pe lângă sediile din Ottawa și Luxemburg am putea deschide o sucursală a BASR la Cluj, Iași sau Constanța am întări și mai mult acest proiect.

Continuând cu infrastructura, pentru a contribui în mod serios la dezvoltarea unor sisteme AI care să ajute atât Alianța cât și România, este necesar un plan prin care să urmărim pilonii pe care se bazează eficiența sistemelor AI: (1) resursele energetice importante, (2) construirea și protejarea centrelor de date și legarea acestora prin autostrăzi de fibre și semnale satelit și nu în ultimul rând (3) crearea și protejarea sutelor de unități de date (GPUs - Graphics Processing Units; TPUs - Tensor Processing Units și NPUs - Neural Processing Units) prin care să alimentăm sisteme AI, fără de care acestea nu sunt eficiente. Ulterior, în ceea ce privește ecosistemul de software și hardware modelul SIPRI(24) de ”straturi” obligatorii ce trebuie avute în vedere e format din (a) baza de hardware și infrastructură – computere fizice, capacități de stocare și rețele; (b) software-ul fundamental și stratul de programare – modele de scop general care transformă datele și algoritmii în ”data intelligence” și (c) stratul de aplicații – sisteme AI specifice domeniului care oferă funcţionalitate orientată spre sarcini.

AI înseamnă sisteme și oameni bine antrenați. Cea mai bună opțiune pentru Armata Română ar fi să-și definitiveze propriul proiect Maven de AI, interconectat cu NATO, însă rămâne de văzut unde îl găsim pe românul ”col. Darie Zahăr” care să-l pună pe roate și cum va învinge acesta birocrația și dezordinea românească. Iar în ceea ce privește echipa ar fi util să înțelegem că instruirea pentru AI e un proces continuu care se întinde pe termen mediu și lung. Nu poți obține specialiști instantaneu, fără echipamente și instrucție. Asta înseamnă cercetare, nu doar adopție. Iar cercetarea costă bani, pe care noi îi avem, dar pare nu vrem să-i administrăm corect și inteligent (vezi recentele cazuri de corupție la UMB și UMP descoperite de DNA(25).

Ultimele evoluții în testarea proiectelor de cercetarea pe domeniul militar sunt încurajatoare: Consiliul Director NATO-DIANA a aprobat la reuniunea din iunie la Madrid cinci noi centre de testare în România(26). Prin intermediul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti, România își extinde astfel participarea naţională în reţeaua DIANA(27) pentru a conecta mai bine infrastructurile de cercetare şi testare, la iniţiativele NATO, dedicate tehnologiilor de tip dual-use. În cadrul aceleiaşi reuniuni, s-a propus crearea unui nou Accelerator DIANA afiliat la nivel naţional, care urmează să fie găzduit de Universitatea Politehnică din Bucureşti (28), iar procesul oficial de onboarding pentru Acceleratorul DIANA va începe în curând. Cele cinci Centre de Testare propuse pentru România ar urma să contribuie la extinderea capacităţii DIANA de a evalua, valida şi accelera tehnologii cu aplicabilitate civilă şi de apărare(29). Includerea lor în bugetul ICI de anul viitor reprezintă o etapă importantă pentru continuarea procesului administrativ şi operaţional.

Pentru că am ajuns la cercetare și finanțare unul dintre primele lucruri pe care trebuie să le învățăm e să avem o colaborare eficientă a statului cu sectorul privat și să înțelegem că inteligența costă bani. Pe care îi poți găsi în multe surse. E vorba doar de un mind-set eficient și eficace, construit pe o fundație etică. Project Maven a început de la US Marines, dar s-a dezvoltat pe baza parteneriatelor cu firme private, mult mai avansate tehnologic. Este astăzi viu și eficace tocmai datorită colaborării stat-firme private. Păstrând proporțiile, Armata Română și statul prin instituțiile sale trebuie să aibă mai multă încredere în actorii privați și să susțină aceste firme să conceapă și să producă tehnică modernă în țară. Să le ajute cu finanțarea, cu parteneriate cu alte firme din țările NATO sau măcar prin emiterea comenzilor-test către firmele românești. Exemplul firmelor IT din Cluj este elocvent: OVES Enterprise (30) face singura rachetă de croazieră românească – Sahara – care, deși mai trebuie îmbunătățită la capitolele viteză și încărcătură explozivă sporită, poate deveni o dotare importantă a armatei române și chiar sâmburele unui export profitabil. Compania a lansat din ianurie anul acesta SkyLock, un sistem integrat de interceptare și neutralizare a dronelor ostile, bazat pe o tehnologie de inteligență artificială, foarte util în prezent pentru doborârea dronelor rusești care violează spațiul aerian românesc. Tot la Cluj, compania Solomonar (31) construiește și ea drone pentru interceptarea altor drone, iar compania BraveX Aero (32) face drone de identificare și supraveghere pentru misiuni de salvare în condiții geografice și de mediu potrivnice, drone care au autonomie de 4 ore și 250 de km (în 2025 a efectuat o misiune de salvare în Apuseni în condițiile în care elicopterele nu au putut decola!)(33). Clujenii de la Skygrid (Survey Topo Solutions)(34) importă și dezvoltă drone subacvatice, terestre și aeriene pentru uz civil, dar cu posibilități de adaptare rapidă pentru scopuri militare.

Firma clujeană Kapamed International SRL(35) este coordonatorul unui proiect al EDF (European Defense Fund, programul UE cercetare în domeniul apărării) cu finanțare de 11 milioane de euro pentru dezvoltarea sistemelor autonome de zbor pără pilot, capabile să opereze în medii dificile și să dezvolte misiuni C4ISR (Command, Control, Communicatios, Computers Intelligence Surveillance & Reconnaissance).

Makeitfuture SRL(36) – o altă firmă clujeană – a câștigat premii internaționale pentru soluții AI de securitate națională folosite la crearea sistemelor autonome.

Lockheed Martin are la Cluj-Napoca un parteneriat cu instituții românești în cadrul Centrului de Cercetare AI(37) pentru dezvoltarea dronelor cu capabilități de recunoaștere și supraveghere.

La București, în această vară, compania Qognifly(38) a început producția pentru o dronă „made in Romania” anti-Shahed, estimând mii de unități pe lună, cu tehnologie americană de la XDOWN, iar firma BlueSpace Tehnology(39), acreditată NATO, bate demult la ușa MAPN pentru a dezvolta o colaborare.

La nivel instituțional, România găzduiește la Oradea Centrul NATO Human Intelligence Centre of Excellence (HUMINT COE), organizație care dezvoltă capabilități de intelligence în întreaga Alianță, prin integrarea tehnologiilor AI în procese de colectare, analiză date și luarea deciziilor (40). Iar la București ființează din 2021 Centrul EuroAtlantic de Reziliență (E-ARC)(41) care are ca obiectiv analiza amenințărilor hibride și impactul noilor tehnologii asupra securității naționale.

Așa că ofertă este. E capital ca Ministerul și ROMARM să studieze aceste oferte și, acolo unde ele își demonstrează utilitatea, să facă parteneriate cu aceste firme private și cu altele și să le ajute în cercetarea aplicată pe domeniu prin cereri specifice.

Pentru nivel tactic și operațional dotarea armatei române și a flancului estic este crucială. Și nu vorbim doar de înzestrarea cu tehnică militară, ci și de procesul de training prin care trebuie să treacă specialiștii armatei, un proces evolutiv de lungă durată pentru a se obișnui cu noile tehnologii, între care AI este prioritară și cea mai importantă.

Granița estică a NATO are nevoie de drone avertizoare marine pentru portul Constanța și Delta Dunării, care să fie integrate pe platforme românești și NATO, dar și cu noua fregată ”CA Roman”, pentru a asigura perimetrele apelor teritoriale și a ZEE (Zona Economică Exclusivă) și a proteja platforma de extracție marină. În acest sens, achiziția celor două sisteme autonome de supraveghere și avertizare maritimă Triton de la compania americană Ocean Aero Inc. este de cel mai bun augur, mai ales datorită operaționalizării urgente(42).

România are nevoie și de drone terestre și trebuie luate în considerare atât vehiculele autonome fără pilot ”Vlah”, concepute la noi, cât și cele construite de ucrainieni și verificate în luptă, sau mai cunoscuții roboți militari de la Boston Dynamics(43). Blindatele autonome ucrainene UGV (unmanned ground vehicles) au dovedit în condiții de luptă reală că, prin coordonare de la distanțe de zeci de kilometri!, pot apăra perimetre zile întregi și pot cuceri noi poziții de la ruși, acestea fiind premiere mondiale pentru condiții de război (44). Războiul viitorului se bazează pe aceste mașini și coordonare AI, iar soldații vor lupta războaiele din ce în ce mai des din fața ecranelor de computer(45).

Faptul că în mai puțin de 48 de ore Forțele Aeriene Române au doborât 3 drone rusești Shahed în 24, 25 și 26 iulie (primele 2 de către același pilot-vânător pe F-16!) este un bun început. Era nevoie atât pentru armată cât și pentru politic să arate că suntem capabili să dăm jos dronele care violează spațiul aerian al României. Dar avertizarea radar trebuie să vină și mai repede pentru a le doborî imediat ce se apropie de teritoriul național, iar soluția aleasă trebuie să fie una mai economică (Gepard, sisteme antidrone, etc.) decât cea a cheltuirii rachetelor AIM 9 - Sidewinder de pe F-16, care costă aproximativ 450.000 de dolari bucata32, pentru a distruge drone Geran de 25.000 de dolari bucata (46).

Concluzia principală este că pregătirile pentru descurajarea pericolului estic ar trebui să le facem în primul rând pentru noi înșine, nu pentru că ne-o cere Alianța. Și din timp, nu ca în celelalte cazuri consemnate de istoria noastră...

Încorsetat și împotmolit în propriile greșeli, Putin poate și vrea să escaladeze conflictul cu Ucraina prin provocarea Aliaților din flancul estic, pentru a le testa determinarea în activarea art. 4 și art. 5 ale Tratatului Nord-Atlantic. Și unde e oare zona cea mai slabă a Alianței, cu decidenți politici care nu vor să recunoască provocările nici când le explodează drone la Galați și Constanța? Așadar, este vorba despre pregătirea cât mai serioasă a României care să facă față unei invazii sau unor provocări cinetice dinspre Rusia. În acest sens ar trebui să învățăm din modelul rezistenței ucrainene și renașterii industriei sale de apărare, dar și din istoria noastră, mai exact 1916-1917. Dacă România nu ar fi rezistat atunci, misiunea Berthelot nu ar fi avut unde sau de ce să mai ajungă.

În prezentul tulbure, pentru a conta pe ajutorul Alianței, România trebuie să demonstreze că poate rezista unor atacuri rusești nu câteva ore, ci mai multe luni de zile. Culmea, a mai făcut-o, în 1917, împotriva unui alt dușman superior din toate punctele de vedere. Oare pentru că atunci era alt leadership politic?

(1) Businessinsider.com: ”NATO is building an AI 'Kill Web' to stop Russian attackers in their tracks”, by Luca-Marie Hoffmann, 8 iulie 2026.

(2) Ibidem.

(3) Ibidem.

(4) Comunicat presă MAPN nr. 198 / 9 iulie 2026

(5) Comunicat presă MAPN nr. 198 / 9 iulie 2026

(6) Accenture.com:  7 iulie 2026, https://newsroom.accenture.com/news/2026/nato-announces-major-contract-with-accenture-to-help-advance-towards-a-more-agile-and-resilient-digital-infrastructure

(7) MANSON, Katrina – ”Project Maven. A marine colonel, his team and the dawn of AI warfare”, WW Northon & Company, USA, 2026, pag. 7

(8) MANSON, Katrina – ”Project Maven. A marine colonel, his team and the dawn of AI warfare”, WW Northon & Company, USA, 2026, op. cit.

(9) MANSON, Katrina, op. cit. pag 7

(10) MANSON, Katrina, op. cit.

(11)  ibidem

(12 )MANSON Katrina, op. cit. pag. 183.

(13) BBC.com: ”Palantir UK boss says it's up to militaries to decide how AI targeting is used in war”, de Mark Cieslak și Matt Murphy, 1 aprilie 2026, https://www.bbc.com/news/articles/cdrm52g4pl2o

(14) BBC.com: ” Israel launches new strikes on Iran as US identifies first American soldiers killed in conflict”, 2 martie 2026, https://www.bbc.com/news/live/cy0dp1l57nxt

(15) MANSON Katrina, op. cit. pag 46.

(16) MANSON Katrina, op. cit. pag 143.

(17) MANSON Katrina, op. cit, pag 6 și 35.

(18) MANSON Katrina, op. cit. pag 234.

(19) Plasarea Maven Smart System pe navele și submarinele US Navy s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune utilizări ale sistemului, vezi Manson Katrina, op.cit.

(20) Volumul datelor de spionaj, supraveghere și recunoaștere strâns de Armata SUA doar în anul 2016 se ridica la echivalent 80 de ani de material video înregistrat!, în MANSON KATRINA, op. cit. pag 49.

(21) BBC.com: ”Palantir UK boss says it's up to militaries to decide how AI targeting is used in war”, de Mark Cieslak și Matt Murphy, 1 aprilie 2026, https://www.bbc.com/news/articles/cdrm52g4pl2o

(22) BBC art. citat

(23) Digi24.ro: ”România primește 2,15 miliarde de euro din cea mai mare investiție NATO pentru extinderea conductelor de combustibil”, 23 iulie 2026 - https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/nicusor-dan-anunta-extinderea-catre-est-a-retelei-nato-de-conducte-pentru-combustibil-proiect-de-215-miliarde-de-euro-pentru-romania-3875787 

(24) Sipri.org: ”Mapping the military AI industry”, de Dr Alexander Blanchard, Dr Vincent Boulanin and Laura Bruun, 23 aprilie 2026, https://www.sipri.org/commentary/topical-backgrounder/2026/mapping-military-ai-industry, tipărit pe 16 iulie 2026.

(25) Digi24.ro: ” Cei trei directori din industria de armament au fost plasați în arest la domiciliu. Sute de mii de euro cash găsiți la unul dintre ei”, 24 iulie 2026 - https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/dna-a-retinut-trei-directori-din-industria-de-armament-acuzatii-de-luare-de-mita-surse-3876671 

(26) Agerpres.ro: Consiliul Director NATO DIANA a aprobat includerea a 5 noi Centre de Testare în România în bugetul din 2027 (ICIBucureşti), 4 iunie 2026

(27) NATO DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic) este programul Alianţei Nord-Atlantice conceput pentru a identifica şi susţine startup-uri şi inovatori care dezvoltă tehnologii civile cu potenţial de aplicare în domeniul apărării. Această iniţiativă conectează cercetătorii cu o vastă reţea de centre de testare şi acceleratoare din statele membre.

(28) Agerpres.ro: Consiliul Director NATO DIANA a aprobat includerea a 5 noi Centre de Testare în România în bugetul din 2027 (ICI Bucureşti), 4 iunie 2026

(29) Ibidem.

(30) Defense-blog.com: ” Romanian startup develops AI-guided cruise missile”, By Dylan Malyasov 15 mai 2026, https://defence-blog.com/romanian-startup-develops-ai-guided-cruise-missile/

(31) Youtube.com: ”Solomonar Startup-ul din Cluj care dezvoltă drone pentru supraveghere și apărare” – iulie 2026, https://www.youtube.com/watch?v=Zb0ELhzeVRE

(32) Pozitivesti.ro: ”Clujenii de la BraveX.Aero produc drone care păzesc granițele și salvează vieți”, de Ioana-Cristina Szabo, 19 iunie 2026 - https://pozitivesti.ro/bravex-aero-produce-langa-cluj-drone-capabile-sa-salveze-vieti-si-sa-apere-granite/

(33) Pozitivești.ro. ibidem.

(34) Skygrid.ro

(35) Studiul ”From Laggard to Potential Regional Innovator – Defense AI in Romania”, de Raluca Csernatoni, publicat de DAIO Studies 26/32, Helmuth Schmidt University, Hamburg, Centre for Digital and Technology Research of the Bundeswehr, tipărit pe 10 mai 2026.

(36) Raluca Csernatoni, studiul citat.

(37) Raluca Csernatoni, studiul citat.

(38) Youtube.com pagina G4Media.ro: ”Drona „made in Romania” anti-Shahed: mii de unități pe lună, cu tehnologie americană”, mai 2026, https://www.youtube.com/watch?v=5eB-fg6TdrM

(39) Youtube.com pagina G4Media.ro: ” De ce ignoră România armamentul românesc? Vrea arme „de firmă” – CEO BlueSpace Technology”, februarie 2026, https://www.youtube.com/watch?v=kpWQgH_F0Wg

(40) Studiul ”From Laggard to Potential Regional Innovator – Defense AI in Romania”, de Raluca Csernatoni, publicat de DAIO Studies 26/32, Helmuth Schmidt University, Hamburg, Centre for Digital and Technology Research of the Bundeswehr, tipărit pe 10 mai 2026.

(41) Raluca Csernatoni, studiul citat.

(42) Mediafax.ro: ”Portul Constanța va avea de marți două sisteme autonome pentru detectarea dronelor marine”, 27 iulie 2026. 

(43) Bostondynamics.com: ”How Networking Robotics Speeds Communication in Military Operations”, de Jake McLeod, https://bostondynamics.com/blog/how-networking-robotics-speeds-communication-in-military-operations/

(44) A se vedea pentru detalii Forbes.com: ”Ukraine Clears A Russian Infiltration Site With Only Drones And Robots”, de Vikram Mittal, 17 iulie 2026 - https://www.forbes.com/sites/vikrammittal/2026/07/17/ukrainian-ground-robots-and-aerial-drones-assault-a-russian-position și https://edition.cnn.com/2026/04/20/europe/robots-ukraine-battlefield-drones-intl-cmd cât și https://mwi.westpoint.edu/the-menace-of-misunderstanding-learning-the-wrong-lessons-from-ukraines-drone-saturated-battlefields/ sau Financial Times Facebookhttps://www.facebook.com/reel/1827330744916909 și https://www.npr.org/2026/06/10/nx-s1-5818116/in-the-ukraine-war-new-ground-based-drones-are-playing-a-key-role-on-the-battlefield

(45)Aljazeera.com: ”The AI military complex: Which are the main companies in it? Billions of dollars is flowing into a handful of companies now leading the AI transformation of militaries.”, Al Jazeera editorial board, 27 iulie 2026, https://www.aljazeera.com/news/2026/7/27/the-ai-military-complex-which-are-the-main-companies-in-it

(46) Aljazeera.com: ”The AI military complex: Which are the main companies in it? Billions of dollars is flowing into a handful of companies now leading the AI transformation of militaries.”, Al Jazeera editorial board, 27 iulie 2026, https://www.aljazeera.com/news/2026/7/27/the-ai-military-complex-which-are-the-main-companies-in-it

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

MANSON, Katrina – ”Project Maven. A marine colonel, his team and the dawn of AI warfare”, WW Northon & Company, USA, 2026;

SCHARRE, Paul – ”Army of None. Autonomous Weapons and the Future of War”, WWW Northon & Company, USA, 2018;

MAPN Comunicat presă nr. 198 / 9 iulie 2026 - ”Summitul NATO de la Ankara reconfirmă unitatea Alianței și întărește apărarea colectivă”, https://www.mapn.ro/cpresa/19306_summitul-nato-de-la-ankara-reconfirma-unitatea-alian%C8%9Bei-%C8%99i-intare%C8%99te-apararea-colectiva

NATO.int: ”NATO advances towards more agile and resilient digital infrastructure through 200MEUR contract with industry”, 7 iulie 2026 - https://www.ncia.nato.int/newsroom/news/nato-advances-towards-more-agile-and-resilient-digital-infrastructure-through-200meur-contract-with-industry

Studiul ”From Laggard to Potential Regional Innovator – Defense AI in Romania”, de Raluca Csernatoni, publicat de DAIO Studies 26/32, Helmuth Schmidt University, Hamburg, Centre for Digital and Technology Research of the Bundeswehr, mai 2026.

Businessinsider.com: ”NATO is building an AI 'Kill Web' to stop Russian attackers in their tracks”, by Luca-Marie Hoffmann, 8 iulie 2026 - https://www.businessinsider.com/nato-builds-ai-kill-web-to-stop-russian-attackers-2026-7

Thebulletin.org: ”AI targeting systems are coming, but not as fast as many assume”, de de Steven Feldstein, 25 iunie 2026, https://thebulletin.org/2026/06/ai-targeting-systems-are-coming-but-not-as-fast-as-many-assume/, tipărit pe 16 iulie 2026

Aljazeera.com: ”The AI military complex: Which are the main companies in it? Billions of dollars is flowing into a handful of companies now leading the AI transformation of militaries.”, Al Jazeera editorial board, 27 iulie 2026, https://www.aljazeera.com/news/2026/7/27/the-ai-military-complex-which-are-the-main-companies-in-it

Sipri.org: ”Mapping the military AI industry”, de Dr Alexander Blanchard, Dr Vincent Boulanin and Laura Bruun, 23 aprilie 2026, https://www.sipri.org/commentary/topical-backgrounder/2026/mapping-military-ai-industry, tipărit pe 16 iulie 2026.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp