Cel puțin în ultimii doi ani, securitatea Republicii Moldova a devenit o preocupare majoră pentru comunitatea internațională, în special în contextul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, este evident că nivelul de preocupare al comunității internaționale pentru siguranța moldovenilor pare să fie mai accentuat decât cel manifestat la nivel intern. De exemplu, România, un stat NATO, caută modalități legale prin care poate interveni să-și apere cetățenii români aflați în Republica Moldova, în caz de agresiune rusească. Foto: Vadim Ghirda/ AP/ Profimedia

Ultimul răcnet al Carpaților, slobozit de komisara Șoșokina: „Ce caută trupe străine pe teritoriul României?! Iohannis bagă România în război la ordinul NATO!”.

România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB. Procentul este unul mult mai mic decât promisiunea făcută de Klaus Iohannis, de 2,5% din PIB. Cu acest nivel al cheltuielilor, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB. În plus, România a cheltuit, ca procent din PIB, mai puțin decât Olanda (1,63% din PIB), potrivit datelelor oficiale de la NATO. Foto: Ukraine Presidency/Ukrainian Pre / Zuma Press / Profimedia

Uite că la suedezi nu funcționează propaganda rusă, unde Alianța Nord-Atlantică nu reprezintă o „sperietoare” și „aducătoare de războaie” ca pentru moldoveni, ci colacul de salvare, sentimentul de siguranță și un răspuns hotărât la agresiunea rusească. Foto: Jeppe Gustafsson/ Alamy /Profimedia

Poate că zicerea lui Băsescu: „Iohannis s-a înscris într-un concurs care nu există!” descrie cel mai bine situația. Și, oare, marii decidenți NATO chiar nu se uită la cota de încredere a românilor în Klaus Iohannis la sfârșitul a două mandate? Mai vor, după Geoană, încă un mestecător de talaș din România?

Klaus Iohannis a anunțat marți, într-o declarație de presă, că și-a depus candidatura la funcția de secretar general NATO. Anunțul vine după ce pe 22 februarie a apărut în presa internațională și cea de la București că România a anunțat în mod oficial aliații din NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al Alianței. Funcția mai este vizată și de premierul olandez Mark Rutte, care deja și-a asigurat susținerea unor țări cu greutate precum SUA, Marea Britanie și Germania. Foto: Beata Zawrzel/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Traian Băsescu, fost președinte al României, a precizat că șeful statului, Klaus Iohannis, trebuie să aibă în spate toată echipa MAE și cea a Executivului, pentru o candidatură la NATO, fiind nevoie în „mod obligatoriu” de reacții ale șefilor de stat și de Guvern din Alianța Nord-Atlantică. Mai mult, Traian Băsescu a precizat marţi că este foarte bine dacă prin candidatura anunţată de Klaus Iohannis la șefia NATO se pune sub semnul întrebării prezenţa lui Mark Rutte în această funcţie. Foto: Inquam Photos

Klaus Iohannis este un președinte care își termină mandatele în fruntea țării așa cum le-a și început: aruncându-și paltonul peste interesele României. Mai știți momentul ăla din 2015, în care Iohannis s-a enervat pe aeroportul din Paris că a ajuns singur la ușa limuzinei, fără să-l secondeze vreun membru al delegației sau organizator, și-a scos singur haina, iar după ce a așteptat câteva secunde sa i-o ia cineva, a trântit-o pe capota mașinii? Cam așa face și acum, aruncându-și pălăria în ring și anunțându-i pei aliații occidentali că îl va provoca pe Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO. Foto: Beata Zawrzel/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

România a anunțat în mod oficial aliații NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis în funcția de secretar-general al alianței, au transmis surse guvernamentale pentru G4Media.ro. Potrivit unor surse, premierul olandez în exercițiu, Mark Rutte, care este considerat favorit în cursa pentru șefia NATO, nu poate strânge suficiente voturi din cauza opoziției din partea aliaților de pe frontul estic, precum Bulgaria, Ungaria, Turcia și România. Foto: ANP / ddp USA / Profimedia

Știu că altele sunt subiectele zilei, dar e necesar să vorbim și despre ceea ce ne vizează în mod direct. Pe scurt, NATO nu are de ales decât să-și întărească apărarea împotriva lui Putin. De ce? Pentru că liderii din domeniul apărării se tem de un eșec în Ucraina, iar planul B nu există în acest moment. Concret, cei care au participat săptămâna trecută la Conferința de Securitate de la Munchen s-au arătat îngrijorați de perspectivele Ucrainei împotriva Rusiei și de angajamentul american față de guvernul de la Kiev. Foto: Blondet Eliot/ABACA / Abaca Press / Profimedia