Sari la continut

Imagine cu sistem Patriot. Foto: Inquam Photos / George Călin

România va trimite un sistem de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, a decis CSAT în ședința de joi. „Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”, se arată în comunicatul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Foto: Inquam Photos / George Călin

Citește mai mult

militar roman

„Apropo de această decizie, dacă ești sau nu gata să îți dai viața pentru țară sau pentru o idee, că țara e o idee, e un ideal. În clipa în care îți asumi lucrul ăsta, nu ți-l asumi doar pentru o țară. Aș fi la fel de hotărât și pentru România. Fără să ezit. Hotărârea asta nu e luată doar pentru Israel. Nu. Vedeți cum vorbesc româna. La fel vorbesc și ebraica. Am luat decizia asta nu pentru Israel, ci pentru viața mea. Viața mea poate să își aibă prețul pentru o idee”. Foto: Inquam Photos / George Călin

Citește mai mult

Militari moldoveni

Cel puțin în ultimii doi ani, securitatea Republicii Moldova a devenit o preocupare majoră pentru comunitatea internațională, în special în contextul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, este evident că nivelul de preocupare al comunității internaționale pentru siguranța moldovenilor pare să fie mai accentuat decât cel manifestat la nivel intern. De exemplu, România, un stat NATO, caută modalități legale prin care poate interveni să-și apere cetățenii români aflați în Republica Moldova, în caz de agresiune rusească. Foto: Vadim Ghirda/ AP/ Profimedia

Citește mai mult

Președintele Klaus Iohannis. Foto: Ukraine Presidency/Ukrainian Pre / Zuma Press / Profimedia

România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB. Procentul este unul mult mai mic decât promisiunea făcută de Klaus Iohannis, de 2,5% din PIB. Cu acest nivel al cheltuielilor, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB. În plus, România a cheltuit, ca procent din PIB, mai puțin decât Olanda (1,63% din PIB), potrivit datelelor oficiale de la NATO. Foto: Ukraine Presidency/Ukrainian Pre / Zuma Press / Profimedia

Citește mai mult

Suedia NATO

Uite că la suedezi nu funcționează propaganda rusă, unde Alianța Nord-Atlantică nu reprezintă o „sperietoare” și „aducătoare de războaie” ca pentru moldoveni, ci colacul de salvare, sentimentul de siguranță și un răspuns hotărât la agresiunea rusească. Foto: Jeppe Gustafsson/ Alamy /Profimedia

Citește mai mult

Poate că zicerea lui Băsescu: „Iohannis s-a înscris într-un concurs care nu există!” descrie cel mai bine situația. Și, oare, marii decidenți NATO chiar nu se uită la cota de încredere a românilor în Klaus Iohannis la sfârșitul a două mandate? Mai vor, după Geoană, încă un mestecător de talaș din România?

Citește mai mult

Stoltenberg-Iohannis-Rutte

Klaus Iohannis a anunțat marți, într-o declarație de presă, că și-a depus candidatura la funcția de secretar general NATO. Anunțul vine după ce pe 22 februarie a apărut în presa internațională și cea de la București că România a anunțat în mod oficial aliații din NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al Alianței. Funcția mai este vizată și de premierul olandez Mark Rutte, care deja și-a asigurat susținerea unor țări cu greutate precum SUA, Marea Britanie și Germania. Foto: Beata Zawrzel/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Citește mai mult

Băsescu și Iohannis. Foto: Inquam Photos

Traian Băsescu, fost președinte al României, a precizat că șeful statului, Klaus Iohannis, trebuie să aibă în spate toată echipa MAE și cea a Executivului, pentru o candidatură la NATO, fiind nevoie în „mod obligatoriu” de reacții ale șefilor de stat și de Guvern din Alianța Nord-Atlantică. Mai mult, Traian Băsescu a precizat marţi că este foarte bine dacă prin candidatura anunţată de Klaus Iohannis la șefia NATO se pune sub semnul întrebării prezenţa lui Mark Rutte în această funcţie. Foto: Inquam Photos

Citește mai mult

Președintele Klaus Iohannis la summitul NATO din 2023. Foto: Beata Zawrzel/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Klaus Iohannis este un președinte care își termină mandatele în fruntea țării așa cum le-a și început: aruncându-și paltonul peste interesele României. Mai știți momentul ăla din 2015, în care Iohannis s-a enervat pe aeroportul din Paris că a ajuns singur la ușa limuzinei, fără să-l secondeze vreun membru al delegației sau organizator, și-a scos singur haina, iar după ce a așteptat câteva secunde sa i-o ia cineva, a trântit-o pe capota mașinii? Cam așa face și acum, aruncându-și pălăria în ring și anunțându-i pei aliații occidentali că îl va provoca pe Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO. Foto: Beata Zawrzel/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Citește mai mult