Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Noi reguli pentru comerțul online de la 1 ianuarie 2023. Directiva DAC 7 vizează platformele de comerț electronic

business online -  Foto: Ronny Hartmann / AFP / Profimedia

 Foto: Ronny Hartmann / AFP / Profimedia

Comerțul online, aflat în expansiune accelerată de la declanșarea pandemiei de COVID-19, este și sub vizorul autorităților din întreaga lume, în încercarea de a determina dacă sectorul contribuie corespunzător din punct de vedere fiscal. În acest scop, la nivel european a fost adoptată o nouă directivă – DAC 7, care, printre altele, vizează platformele de comerț electronic, respectiv comercianții care vând prin intermediul acestora. Conform noii reglementări, operatorii acestor platforme vor fi obligați să raporteze informații referitoare la vânzările intermediate prin intermediul platformei către autoritățile fiscale. Directiva trebuie aplicată de toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) începând cu 1 ianuarie 2023 și, deși pare că mai este mult timp până atunci, cei vizați trebuie să se pregătească de acum, pentru că demersurile de implementare nu sunt simple.

Ce fel de tranzacții ar urma să fie raportate?

Activitățile vizate de noua directivă sunt închirierea de bunuri imobile (rezidențiale, comerciale), prestarea de servicii personale, vânzarea de bunuri și închirierea oricăror mijloace de transport. În aceste cazuri, operatorul platformei digitale va trebui să colecteze și să verifice anumite informații cu privire la activitățile desfășurate de către vânzătorii activi pe platformă și să transmită anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor, către autoritățile fiscale din țara sa, veniturile obținute din vânzări.

Ce nu va fi raportat? Nu vor fi raportate toate vânzările online, ci doar acelea intermediate printr-o platformă digitală (aplicație mobilă sau website), prin care un vânzător este pus în contact cu un cumpărător. Vânzările de produse proprii prin intermediul unei aplicații sau website dezvoltate de respectivul comerciant nu intră în sfera de aplicabilitate a directivei. În plus, pentru a simplifica raportarea, s-au introdus o serie de excepții pentru anumite activități și pentru unii vânzători sau chiar praguri valorice sub care veniturile obținute nu trebuie raportate.

Implicații pentru operatorii din România

Noua obligație de raportare impune sarcini suplimentare tuturor operatorilor de platforme digitale din România - fie că este vorba de deținătorii de platforme de tipul marketplace, intens utilizate de consumatori în perioada pandemică și nu numai, sau de operatorii de platforme care intermediază servicii de închirieri de mijloace de transport, proprietăți imobiliare sau servicii personale - iar efectele resimțite nu vor fi doar fiscale, ci și comerciale, juridice și chiar legate de reputație. Toate aceste aspecte trebuie luate în calcul și analizate până la 1 ianuarie 2013, când DAC 7 urmează să fie aplicată.

În funcție de modelul de business, unele platforme sunt scutite de obligația de raportare, astfel că este important ca operatorul să verifice dacă prevederile directivei se aplică sau nu în cazul său. Spre exemplu, un operator care desfășoară exclusiv activități de procesare a plăților sau listarea ori promovarea unei activități este exceptat de la obligația de raportare. Totodată, operatorul nu este obligat să transmită autorității fiscale date despre comercianții cu mai puțin de 30 de vânzări de bunuri, care, cumulat, nu depășesc 2.000 de euro într-un an calendaristic.

În plus, anumiți operatori ar putea fi exceptați de la noile reglementări dacă prezintă argumente solide pentru care activitățile intermediate de platformă nu ar intra sub incidența directivei. Procedura nu este cunoscută deocamdată, însă este de așteptat să implice demersuri importante din partea operatorilor interesați, astfel că aceștia trebuie să își pregătească din timp argumentația.

Pregătirea va fi complexă, iar operatorii trebuie să țină cont de faptul că, pentru a asigura colectarea și verificarea informațiilor necesare raportării, cel mai probabil cadrul contractual trebuie modificat, partenerii, notificați, iar sistemele IT, adaptate să permită colectarea informațiilor și monitorizarea veniturilor.

În aceste condiții, cei vizați trebuie să întreprindă, în perioada următoare, acțiuni precum modificarea și comunicarea noilor clauze contractuale cu vânzătorii, efectuarea de proceduri de due diligence pentru colectarea și verificarea datelor despre vânzători, implementarea de proceduri interne pentru gestionarea viitoare a acestor acțiuni (colectarea de date, verificarea acestora și a valabilității lor), monitorizarea veniturilor obținute de vânzători prin intermediul platformei, raportarea către autorități, acțiuni de efectuat în cazul în care vânzătorul nu oferă informațiile solicitate.

Pe de altă parte, inclusiv în cazul comercianților care operează prin intermediul platformelor apar consecințe. Este de așteptat ca autoritățile fiscale să verifice veniturile declarate de operatori, pentru a identifica dacă s-au colectat toate impozitele relevante. Astfel, la nivel operațional, colaborarea cu operatorul de platformă va deveni una și mai strânsă, devenind un partener de afaceri important.

În concluzie, comerțul online ar trebui să contribuie semnificativ la bugetul de stat în viitor, iar noua directivă de raportare este un prim pas în această direcție. Este important ca operatorii de platforme să fie pregătiți să răspundă acestor provocări. 

A contribuit Anca Ghizdavu, Manager Taxe Directe, Deloitte Romania

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • V-am tot scris cu privire la evaziunea pe care am constatat-o in calitate de platitor -al Alpha Bank. Eu nu figuram ca debitor in evidenta lor si plata s-a inchis cu o alta persoane. Am confirmare si de la MFP- din punct de vedere al procedurilor.. Ce aranjamente ati avut? Cum s-a facut auditul? Jugla din Ro este si din cauza voastra, sunteti parte a sistemului, Sunt multe anomalii fiscale pe care le-ati acceptat, normal ca sunt in favoarea voastea!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult