Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Novak Djoković, pierdut în spațiu

Novak Djoković, pierdut în spațiu

Că Novak Djoković nu a vrut s-o lovească pe doamna arbitru de linie, n-am nicio îndoială. Cum se explică însă gestul unui jucător cu imensă experiență în tenisul competițional de a expedia cu racheta o minge relativ tare, fără să se uite, spre spatele terenului, la nivelul bustului unei ființe umane? Mingea a izbit-o în gât pe arbitru, tăindu-i respirația și făcând-o să cadă la pământ.

Scorul nu justifica ieșirea lui Djoković – 6-5 cu break pentru adversarul Carreno Busta. Un eventual prim set pierdut nu era o dramă pentru nr. 1 mondial. De altfel, a trimis lovitura mai degrabă în bătaie de joc față de „situație”, decât cu furie. Gestul normal, standard, ar fi fost să arunce ușor, cu mâna, mingea de serviciu rămasă după pierderea ghemului sau s-o împingă cu racheta, la nivelul solului pentru a fi luată de copiii de mingi.

Mișcarea ieșită din protocol a fost, cred, în aceste zile de concurs pe uriașele stadioane pustii de la New York, alterarea reperelor spațiale. Înainte de a comite fapta, Djoković a mai trimis, chiar tare, o minge în tribunele goale. Lipsa publicului, numărul mai mic de personal în arenă, i-au ridicat sârbului barierele de obișnuință față de ce se poate face cu mingea pe teren. Pur și simplu, în mintea lui, acolo unde a trimis mingea nu trebuia să se afle nimeni.

Aceasta nu este o scuză, este o explicație. Pedeapsa drastică este meritată, și e bine că Djoković nu o contestă comentând-o. Comentează în schimb mai tineri colegi ai săi de breaslă. Mitocanul „de serviciu” Kyrgios, de pildă, simte nevoia să facă bășcălie: „Câți ani de suspendare mi se vor da pentru ce-a făcut Djoković?”, iar Alexander Zverev este bucuros și cinic: „Turneul va avea o evoluție interesantă acum, după descalificarea lui Djoković”.

Liderul mondial a pierdut o grămadă de bani, de puncte ATP și, cel mai rău, a pierdut un Grand Slam pe care avea șanse mari să-l câștige. Sancțiunile sunt corecte și drepte. Dar ar fi păcat ca această întâmplare nenorocită să apese în viitor asupra marelui jucător care este Nole...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Trump Groenlanda / sursa foto: Profimedia

Privită prin lentila unui strateg geopolitic, reluarea obsesivă a temei Groenlandei nu trebuie citită ca un proiect teritorial, ci ca un instrument de arhitectură a atenției. În politica de mare putere, agenda publică este la fel de importantă ca desfășurarea de forțe, iar Donald Trump a demonstrat în repetate rânduri că înțelege acest adevăr mai bine decât mulți dintre criticii săi. Groenlanda este zgomotul. Iranul este fondul.

Citește mai mult

Ayatollah Ali Khamenei Teheran / sursa foto: Profimedia

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacurile coordonate SUA-Israel, de sâmbătă dimineața, de la Teheran. Presa de stat iraniană notează că Ali Khamenei a fost ucis în biroul său, în primele ore ale zilei de sâmbătă, în timp ce „își îndeplinea îndatoririle”. Presa de stat iraniană a anunțat, de asemenea, că fiica, ginerele și nepotul ayatollahului au fost uciși într-un atac.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Niște postaci, pe cât de ignoranți, pe atât de aroganți, s-au aruncat să afirme că Einstein n-a avut realizări în mecanica cuantică. Au fost, din fericire, puși la punct de cunoscători. Într-adevăr, Einstein a oferit prima aplicație fizică a mecanicii cuantice, în 1905, când nici Planck nu credea în ea – legile efectul fotoelectric, aflate la baza panourilor fotovoltaice care încălzesc case astăzi.

Citește mai mult