Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Novak Djoković, pierdut în spațiu

Novak Djoković, pierdut în spațiu

Că Novak Djoković nu a vrut s-o lovească pe doamna arbitru de linie, n-am nicio îndoială. Cum se explică însă gestul unui jucător cu imensă experiență în tenisul competițional de a expedia cu racheta o minge relativ tare, fără să se uite, spre spatele terenului, la nivelul bustului unei ființe umane? Mingea a izbit-o în gât pe arbitru, tăindu-i respirația și făcând-o să cadă la pământ.

Scorul nu justifica ieșirea lui Djoković – 6-5 cu break pentru adversarul Carreno Busta. Un eventual prim set pierdut nu era o dramă pentru nr. 1 mondial. De altfel, a trimis lovitura mai degrabă în bătaie de joc față de „situație”, decât cu furie. Gestul normal, standard, ar fi fost să arunce ușor, cu mâna, mingea de serviciu rămasă după pierderea ghemului sau s-o împingă cu racheta, la nivelul solului pentru a fi luată de copiii de mingi.

Mișcarea ieșită din protocol a fost, cred, în aceste zile de concurs pe uriașele stadioane pustii de la New York, alterarea reperelor spațiale. Înainte de a comite fapta, Djoković a mai trimis, chiar tare, o minge în tribunele goale. Lipsa publicului, numărul mai mic de personal în arenă, i-au ridicat sârbului barierele de obișnuință față de ce se poate face cu mingea pe teren. Pur și simplu, în mintea lui, acolo unde a trimis mingea nu trebuia să se afle nimeni.

Aceasta nu este o scuză, este o explicație. Pedeapsa drastică este meritată, și e bine că Djoković nu o contestă comentând-o. Comentează în schimb mai tineri colegi ai săi de breaslă. Mitocanul „de serviciu” Kyrgios, de pildă, simte nevoia să facă bășcălie: „Câți ani de suspendare mi se vor da pentru ce-a făcut Djoković?”, iar Alexander Zverev este bucuros și cinic: „Turneul va avea o evoluție interesantă acum, după descalificarea lui Djoković”.

Liderul mondial a pierdut o grămadă de bani, de puncte ATP și, cel mai rău, a pierdut un Grand Slam pe care avea șanse mari să-l câștige. Sancțiunile sunt corecte și drepte. Dar ar fi păcat ca această întâmplare nenorocită să apese în viitor asupra marelui jucător care este Nole...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult