Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Novak Djoković, pierdut în spațiu

Novak Djoković, pierdut în spațiu

Că Novak Djoković nu a vrut s-o lovească pe doamna arbitru de linie, n-am nicio îndoială. Cum se explică însă gestul unui jucător cu imensă experiență în tenisul competițional de a expedia cu racheta o minge relativ tare, fără să se uite, spre spatele terenului, la nivelul bustului unei ființe umane? Mingea a izbit-o în gât pe arbitru, tăindu-i respirația și făcând-o să cadă la pământ.

Scorul nu justifica ieșirea lui Djoković – 6-5 cu break pentru adversarul Carreno Busta. Un eventual prim set pierdut nu era o dramă pentru nr. 1 mondial. De altfel, a trimis lovitura mai degrabă în bătaie de joc față de „situație”, decât cu furie. Gestul normal, standard, ar fi fost să arunce ușor, cu mâna, mingea de serviciu rămasă după pierderea ghemului sau s-o împingă cu racheta, la nivelul solului pentru a fi luată de copiii de mingi.

Mișcarea ieșită din protocol a fost, cred, în aceste zile de concurs pe uriașele stadioane pustii de la New York, alterarea reperelor spațiale. Înainte de a comite fapta, Djoković a mai trimis, chiar tare, o minge în tribunele goale. Lipsa publicului, numărul mai mic de personal în arenă, i-au ridicat sârbului barierele de obișnuință față de ce se poate face cu mingea pe teren. Pur și simplu, în mintea lui, acolo unde a trimis mingea nu trebuia să se afle nimeni.

Aceasta nu este o scuză, este o explicație. Pedeapsa drastică este meritată, și e bine că Djoković nu o contestă comentând-o. Comentează în schimb mai tineri colegi ai săi de breaslă. Mitocanul „de serviciu” Kyrgios, de pildă, simte nevoia să facă bășcălie: „Câți ani de suspendare mi se vor da pentru ce-a făcut Djoković?”, iar Alexander Zverev este bucuros și cinic: „Turneul va avea o evoluție interesantă acum, după descalificarea lui Djoković”.

Liderul mondial a pierdut o grămadă de bani, de puncte ATP și, cel mai rău, a pierdut un Grand Slam pe care avea șanse mari să-l câștige. Sancțiunile sunt corecte și drepte. Dar ar fi păcat ca această întâmplare nenorocită să apese în viitor asupra marelui jucător care este Nole...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult