Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

O bucată de chihlimbar evaluată la un milion de euro, folosită zeci de ani drept opritor de ușă, descoperită în casa unei femei din România

chihlimbar

O pepită uriașă de chihlimbar negru, cunoscută și sub numele de chihlimbar rumanit, folosită zeci de ani ca opritor de ușă de către o bătrână din comuna Colți, județul Buzău, a fost clasificată ca obiect de tezaur și adusă la Muzeul Județean Buzău. Bucata de chihlimbar, evaluată la un milion de euro, are între 40 și 70 de milioane de ani, cântărește aproape 3,5 kilograme și este cea mai mare pepită de chihlimbar rumanit din lume, conform World Record Academy

Femeia a găsit rășina fosilă în albia unui pârâu din Colți. Nici ea și nici hoțul care i-a spart casa și i-a furat câteva mici bijuterii nu au bănuit adevărata valoare a „pietrei”, după cum scria presa locală. Informația a fost confirmată pentru El Pais de Daniel Costache, directorul Muzeului Județean din Buzău, unde se află în prezent prețiosul exemplar. 

După moartea bătrânei, în 1991, bucata de ambră a atras atenția unui membru al familiei proprietarei care, examinând-o mai atent, a dedus că ar putea fi o piatră semiprețioasă de mare valoare. Și a avut dreptate. În 1998, moștenitoarea bucății de chihlimbar a contactat Muzeul Județean pentru a vinde „comoara”. După o analiză de laborator care a confirmat autenticitatea, conducerea instituției avea să cumpere rumanitul la „un preț minim”.

Valoarea mare a bucății de rumanit avea să fie confirmată în scurt timp, odată cu vizita cercetătorilor de la Muzeul de Istorie din Cracovia, unde există o secțiune importantă dedicată chihlimbarului. Ajunși la Buzău cu o expoziție de bijuterii din chihlimbar, polonezii au analizat pepita și au fost impresionați, potrivit Campus TV Buzău.

Directorul Muzeului Județean din Buzău, Daniel Costache, a mai declarat, potrivit El Pais, că este vorba despre una dintre cele mai mari pepite de chihlimbar din lume, iar valoarea ei este inestimabilă.

România se numără printre țările cu cele mai importante zăcăminte de chihlimbar, județul Buzău fiind una dintre zonele în care această piatră semiprețioasă se găsește din abundență. Datorită particularităților depozitelor din țară, geologul Oscar Helm le-a numit „rumanit”, mai cunoscut sub denumirea de „chihlimbar de Buzău”, conform World Record Academy, cea mai importantă organizație mondială de certificare a recordurilor.

Regiunea găzduiește o rezervație naturală în care au fost descoperite diverse bucăți de chihlimbar, de valoare considerabilă atât din punct de vedere al calității, cât și datorită celor peste 160 de nuanțe de culori predominant închise, de la roșu la negru, mai scrie El Pais. Unele dintre acestea conțin o bogăție de resturi fosilizate de arahnide, gândaci, muște, crustacee, reptile, pene de păsări și păr de animale, printre altele. În plus, zona protejată conține vechea mină de chihlimbar Strâmba, cunoscută ca una dintre cele mai productive din prima jumătate a secolului 21, dar care a fost închisă de regimul comunist, deoarece era considerată neprofitabilă.

„Cel mai cunoscut domeniu în care chihlimbarul este utilizat este cel al bijuteriilor. Din această rășină se fac medalioane, brățări, mărgele, inele și obiecte decorative. În perioada în care era extras industrial din mina de la Colți, bucățile de chihlimbar erau procesate și de deținuții fostei închisori din Buzău. Interesul stârnit de existența depozitelor de chihlimbar din zonă, preocupările locuitorilor pentru exploatarea și prelucrarea acestei rășini fosilizate au determinat organizarea Colecției Muzeale Colți, inaugurată la 14 iunie 1980”, potrivit datelor de la Muzeul Buzău.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O fi premiat-o pe mostenitoarea bijuteriei "naturale",Muzeul Județean din Buzău,sau,n-au norme metodologice,cand se imbogatesc de la saraci.
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult