Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

O bucată de chihlimbar evaluată la un milion de euro, folosită zeci de ani drept opritor de ușă, descoperită în casa unei femei din România

chihlimbar

O pepită uriașă de chihlimbar negru, cunoscută și sub numele de chihlimbar rumanit, folosită zeci de ani ca opritor de ușă de către o bătrână din comuna Colți, județul Buzău, a fost clasificată ca obiect de tezaur și adusă la Muzeul Județean Buzău. Bucata de chihlimbar, evaluată la un milion de euro, are între 40 și 70 de milioane de ani, cântărește aproape 3,5 kilograme și este cea mai mare pepită de chihlimbar rumanit din lume, conform World Record Academy

Femeia a găsit rășina fosilă în albia unui pârâu din Colți. Nici ea și nici hoțul care i-a spart casa și i-a furat câteva mici bijuterii nu au bănuit adevărata valoare a „pietrei”, după cum scria presa locală. Informația a fost confirmată pentru El Pais de Daniel Costache, directorul Muzeului Județean din Buzău, unde se află în prezent prețiosul exemplar. 

După moartea bătrânei, în 1991, bucata de ambră a atras atenția unui membru al familiei proprietarei care, examinând-o mai atent, a dedus că ar putea fi o piatră semiprețioasă de mare valoare. Și a avut dreptate. În 1998, moștenitoarea bucății de chihlimbar a contactat Muzeul Județean pentru a vinde „comoara”. După o analiză de laborator care a confirmat autenticitatea, conducerea instituției avea să cumpere rumanitul la „un preț minim”.

Valoarea mare a bucății de rumanit avea să fie confirmată în scurt timp, odată cu vizita cercetătorilor de la Muzeul de Istorie din Cracovia, unde există o secțiune importantă dedicată chihlimbarului. Ajunși la Buzău cu o expoziție de bijuterii din chihlimbar, polonezii au analizat pepita și au fost impresionați, potrivit Campus TV Buzău.

Directorul Muzeului Județean din Buzău, Daniel Costache, a mai declarat, potrivit El Pais, că este vorba despre una dintre cele mai mari pepite de chihlimbar din lume, iar valoarea ei este inestimabilă.

România se numără printre țările cu cele mai importante zăcăminte de chihlimbar, județul Buzău fiind una dintre zonele în care această piatră semiprețioasă se găsește din abundență. Datorită particularităților depozitelor din țară, geologul Oscar Helm le-a numit „rumanit”, mai cunoscut sub denumirea de „chihlimbar de Buzău”, conform World Record Academy, cea mai importantă organizație mondială de certificare a recordurilor.

Regiunea găzduiește o rezervație naturală în care au fost descoperite diverse bucăți de chihlimbar, de valoare considerabilă atât din punct de vedere al calității, cât și datorită celor peste 160 de nuanțe de culori predominant închise, de la roșu la negru, mai scrie El Pais. Unele dintre acestea conțin o bogăție de resturi fosilizate de arahnide, gândaci, muște, crustacee, reptile, pene de păsări și păr de animale, printre altele. În plus, zona protejată conține vechea mină de chihlimbar Strâmba, cunoscută ca una dintre cele mai productive din prima jumătate a secolului 21, dar care a fost închisă de regimul comunist, deoarece era considerată neprofitabilă.

„Cel mai cunoscut domeniu în care chihlimbarul este utilizat este cel al bijuteriilor. Din această rășină se fac medalioane, brățări, mărgele, inele și obiecte decorative. În perioada în care era extras industrial din mina de la Colți, bucățile de chihlimbar erau procesate și de deținuții fostei închisori din Buzău. Interesul stârnit de existența depozitelor de chihlimbar din zonă, preocupările locuitorilor pentru exploatarea și prelucrarea acestei rășini fosilizate au determinat organizarea Colecției Muzeale Colți, inaugurată la 14 iunie 1980”, potrivit datelor de la Muzeul Buzău.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O fi premiat-o pe mostenitoarea bijuteriei "naturale",Muzeul Județean din Buzău,sau,n-au norme metodologice,cand se imbogatesc de la saraci.
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult