Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

O bucată de chihlimbar evaluată la un milion de euro, folosită zeci de ani drept opritor de ușă, descoperită în casa unei femei din România

chihlimbar

O pepită uriașă de chihlimbar negru, cunoscută și sub numele de chihlimbar rumanit, folosită zeci de ani ca opritor de ușă de către o bătrână din comuna Colți, județul Buzău, a fost clasificată ca obiect de tezaur și adusă la Muzeul Județean Buzău. Bucata de chihlimbar, evaluată la un milion de euro, are între 40 și 70 de milioane de ani, cântărește aproape 3,5 kilograme și este cea mai mare pepită de chihlimbar rumanit din lume, conform World Record Academy

Femeia a găsit rășina fosilă în albia unui pârâu din Colți. Nici ea și nici hoțul care i-a spart casa și i-a furat câteva mici bijuterii nu au bănuit adevărata valoare a „pietrei”, după cum scria presa locală. Informația a fost confirmată pentru El Pais de Daniel Costache, directorul Muzeului Județean din Buzău, unde se află în prezent prețiosul exemplar. 

După moartea bătrânei, în 1991, bucata de ambră a atras atenția unui membru al familiei proprietarei care, examinând-o mai atent, a dedus că ar putea fi o piatră semiprețioasă de mare valoare. Și a avut dreptate. În 1998, moștenitoarea bucății de chihlimbar a contactat Muzeul Județean pentru a vinde „comoara”. După o analiză de laborator care a confirmat autenticitatea, conducerea instituției avea să cumpere rumanitul la „un preț minim”.

Valoarea mare a bucății de rumanit avea să fie confirmată în scurt timp, odată cu vizita cercetătorilor de la Muzeul de Istorie din Cracovia, unde există o secțiune importantă dedicată chihlimbarului. Ajunși la Buzău cu o expoziție de bijuterii din chihlimbar, polonezii au analizat pepita și au fost impresionați, potrivit Campus TV Buzău.

Directorul Muzeului Județean din Buzău, Daniel Costache, a mai declarat, potrivit El Pais, că este vorba despre una dintre cele mai mari pepite de chihlimbar din lume, iar valoarea ei este inestimabilă.

România se numără printre țările cu cele mai importante zăcăminte de chihlimbar, județul Buzău fiind una dintre zonele în care această piatră semiprețioasă se găsește din abundență. Datorită particularităților depozitelor din țară, geologul Oscar Helm le-a numit „rumanit”, mai cunoscut sub denumirea de „chihlimbar de Buzău”, conform World Record Academy, cea mai importantă organizație mondială de certificare a recordurilor.

Regiunea găzduiește o rezervație naturală în care au fost descoperite diverse bucăți de chihlimbar, de valoare considerabilă atât din punct de vedere al calității, cât și datorită celor peste 160 de nuanțe de culori predominant închise, de la roșu la negru, mai scrie El Pais. Unele dintre acestea conțin o bogăție de resturi fosilizate de arahnide, gândaci, muște, crustacee, reptile, pene de păsări și păr de animale, printre altele. În plus, zona protejată conține vechea mină de chihlimbar Strâmba, cunoscută ca una dintre cele mai productive din prima jumătate a secolului 21, dar care a fost închisă de regimul comunist, deoarece era considerată neprofitabilă.

„Cel mai cunoscut domeniu în care chihlimbarul este utilizat este cel al bijuteriilor. Din această rășină se fac medalioane, brățări, mărgele, inele și obiecte decorative. În perioada în care era extras industrial din mina de la Colți, bucățile de chihlimbar erau procesate și de deținuții fostei închisori din Buzău. Interesul stârnit de existența depozitelor de chihlimbar din zonă, preocupările locuitorilor pentru exploatarea și prelucrarea acestei rășini fosilizate au determinat organizarea Colecției Muzeale Colți, inaugurată la 14 iunie 1980”, potrivit datelor de la Muzeul Buzău.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O fi premiat-o pe mostenitoarea bijuteriei "naturale",Muzeul Județean din Buzău,sau,n-au norme metodologice,cand se imbogatesc de la saraci.
    • Like 1


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult