Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O bucată de chihlimbar evaluată la un milion de euro, folosită zeci de ani drept opritor de ușă, descoperită în casa unei femei din România

chihlimbar

O pepită uriașă de chihlimbar negru, cunoscută și sub numele de chihlimbar rumanit, folosită zeci de ani ca opritor de ușă de către o bătrână din comuna Colți, județul Buzău, a fost clasificată ca obiect de tezaur și adusă la Muzeul Județean Buzău. Bucata de chihlimbar, evaluată la un milion de euro, are între 40 și 70 de milioane de ani, cântărește aproape 3,5 kilograme și este cea mai mare pepită de chihlimbar rumanit din lume, conform World Record Academy

Femeia a găsit rășina fosilă în albia unui pârâu din Colți. Nici ea și nici hoțul care i-a spart casa și i-a furat câteva mici bijuterii nu au bănuit adevărata valoare a „pietrei”, după cum scria presa locală. Informația a fost confirmată pentru El Pais de Daniel Costache, directorul Muzeului Județean din Buzău, unde se află în prezent prețiosul exemplar. 

După moartea bătrânei, în 1991, bucata de ambră a atras atenția unui membru al familiei proprietarei care, examinând-o mai atent, a dedus că ar putea fi o piatră semiprețioasă de mare valoare. Și a avut dreptate. În 1998, moștenitoarea bucății de chihlimbar a contactat Muzeul Județean pentru a vinde „comoara”. După o analiză de laborator care a confirmat autenticitatea, conducerea instituției avea să cumpere rumanitul la „un preț minim”.

Valoarea mare a bucății de rumanit avea să fie confirmată în scurt timp, odată cu vizita cercetătorilor de la Muzeul de Istorie din Cracovia, unde există o secțiune importantă dedicată chihlimbarului. Ajunși la Buzău cu o expoziție de bijuterii din chihlimbar, polonezii au analizat pepita și au fost impresionați, potrivit Campus TV Buzău.

Directorul Muzeului Județean din Buzău, Daniel Costache, a mai declarat, potrivit El Pais, că este vorba despre una dintre cele mai mari pepite de chihlimbar din lume, iar valoarea ei este inestimabilă.

România se numără printre țările cu cele mai importante zăcăminte de chihlimbar, județul Buzău fiind una dintre zonele în care această piatră semiprețioasă se găsește din abundență. Datorită particularităților depozitelor din țară, geologul Oscar Helm le-a numit „rumanit”, mai cunoscut sub denumirea de „chihlimbar de Buzău”, conform World Record Academy, cea mai importantă organizație mondială de certificare a recordurilor.

Regiunea găzduiește o rezervație naturală în care au fost descoperite diverse bucăți de chihlimbar, de valoare considerabilă atât din punct de vedere al calității, cât și datorită celor peste 160 de nuanțe de culori predominant închise, de la roșu la negru, mai scrie El Pais. Unele dintre acestea conțin o bogăție de resturi fosilizate de arahnide, gândaci, muște, crustacee, reptile, pene de păsări și păr de animale, printre altele. În plus, zona protejată conține vechea mină de chihlimbar Strâmba, cunoscută ca una dintre cele mai productive din prima jumătate a secolului 21, dar care a fost închisă de regimul comunist, deoarece era considerată neprofitabilă.

„Cel mai cunoscut domeniu în care chihlimbarul este utilizat este cel al bijuteriilor. Din această rășină se fac medalioane, brățări, mărgele, inele și obiecte decorative. În perioada în care era extras industrial din mina de la Colți, bucățile de chihlimbar erau procesate și de deținuții fostei închisori din Buzău. Interesul stârnit de existența depozitelor de chihlimbar din zonă, preocupările locuitorilor pentru exploatarea și prelucrarea acestei rășini fosilizate au determinat organizarea Colecției Muzeale Colți, inaugurată la 14 iunie 1980”, potrivit datelor de la Muzeul Buzău.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O fi premiat-o pe mostenitoarea bijuteriei "naturale",Muzeul Județean din Buzău,sau,n-au norme metodologice,cand se imbogatesc de la saraci.
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult