Spectacolul la care privim de săptămâni bune, cu declarații de presă ce durează două ore, dezbateri în gol, poziționări politice, argumente și contra-argumente, gălăgie, confetti, artificii, înregistrări trucate, ne păstrează departe de subiecte mari, cu adevărat importante de pe agenda mai puțin vizibilă a României.
Astăzi, ZF scrie că administrația publică o ține într-o petrecere care nu se mai termină. Statul a devenit angajator de top, peste privați, dând salarii imense. Dar câte dintre acestea au susținere în productivitate? Mai mult de 20.000 de noi locuri de muncă au fost create la finalul lui 2017 în sistemul public. Avem 1,21 milioane de angajați, iar cheltuielile pentru lefurile din bani de la buget au făcut un salt în 2017 de la 7,5% din PIB la 8,3%.
La capitolul fonduri europene, instituțiile statului au reușit să se afunde în contra-performanță. Nu am luat niciun cent din banii europeni în ianuarie 2018 (în afară de subvențiile pentru agricultori). Însuși comisarul Corina Crețu și-a tras colegii de partid de mânecă și a spus explicit că riscăm să pierdem banii pentru spitalele regionale. Câți votanți își mai aduc aminte de spectacolele interminabile de la televizor în care actualul ministru al Muncii, Olguța Vasilescu, îl jignea pe fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, jurând că spitalele erau ca și ridicate, că banii erau practic la graniță, aduși de liderii partidului domniei sale de la Bruxelles, dar că tehnocrații nu sunt în stare să facă nimic?
Iată-ne un an și jumătate mai târziu, e jale, nu suntem nici măcar la momentul zero, în care să turnăm fundațiile, după cum a recunoscut premierul Dăncilă: „Legat de cele trei spitale pe fonduri europene, cele trei spitale nu sunt în situaţia pe care ne-am fi dorit-o cu toţii. Trebuiau să se construiască la Iaşi, Cluj şi Craiova. Pentru spitalul care trebuia să se construiască la Craiova ni se cere o altă poziţionare, deci un alt teren pe care să construim acest spital, iar pentru celălalt spital, spitalul de la Cluj, ni se mai cer încă 1,4 hectare pentru construirea acestui spital. Nu sunt trimise nici toate documentele pe care ar fi trebuit să le avem deja la Bruxelles. Căutăm soluţii pentru cele trei spitale, dar situaţia nu putem să spunem că ne bucură”.
Metroul până la aeroport nu are nici măcar proiectul aprobat. „Riscăm să ne trimită înapoi toata documentaţia, deci nu ne putem încadra în termenul de 2020 pentru construcţia acestei linii de metrou", spune același premier Dăncilă. Între timp, metroul până în Drumul Taberei mai suferă o amânare, sunt pline rețelele sociale de glume amare pe seama inaugurării, event-uri cu mii de oameni care au anunțat că merg la deschiderea magistralelor în 2080.
În Parlament, un nou verb a intrat în vocabularul aleșilor: a paradi. Într-o cuvântare de la prezidiu, un domn ales pe nume Bichineț, se întreba, în râsetele colegilor: „Este colega noastră aici de la PSD, care a devenit vedetă naţională, Cosma? Este cumva aici? Vreau să ştiu până la urmă – am o nedumerire, nu masculină, nu de ordin freudian, până la urmă, acel păcătos, Portocală, care s-a dovedit şi a fi un barbat foarte prost, a paradit-o sau nu a paradit-o?”.
Vă asigur că acest cuvânt folosit mai puțin în discuțiile noastre de zi cu zi există și e oficial recunoscut de multă vreme. A paradi este un verb tranzitiv sau reflexiv (poate fi folosit sub forma a se paradi) și are sensul de a (se) strica, a (se) deteriora, a (se) uza. Din câte se pare, își trage originile din țigănescul pharado.
Dacă tot ne-am îmbogățit lexicul cu un cuvânt nou, poate ar fi mai nimerit ca aleșii din Legislativ să se întrebe mai des și să-i întrebe mai des pe membrii Guvernului cine paradește economia. Pentru cine are ochi de văzut, e limpede că datele macro arată o supraîncălzire: rata inflației a urcat la 4,3% în ianuarie 2018, deficitul e de așteptat să crească de la 2,3% în 2016 la 3,4% în 2018-2019 (evaluare Fitch Ratings, în condițiile unui PIB mai mare de la un an la altul). Unii bancheri anticipează un Euro foarte apropiat de 5 lei spre finalul anului în curs, ROBOR-ul a trecut de 2% de la începutul anului, combustibilii sparg bariera de 6 lei pe litru. Puține din aceste date ar arăta cu adevărat îngrijorător dacă mult lăudata creștere economică ar avea în spate și investiții masive ale statului în infrastructură. 2017 a reprezentat un record nedorit - nivelul minim al ultimului deceniu, adică România a investit mai puțini bani publici în lucrări mari decât a făcut-o în perioade de criză.
Observam săptămâna trecută o tendință a celor de la putere de a se delimita de eșecuri folosind verbe impersonale sau cu formă reflexivă: s-a spus în spațiul public, nu s-a vrut, nu s-a dorit, s-a înțeles greșit.
Vom asista, probabil, în lunile care urmează, la același tip de formulări când vor fi întrebați de ce stagnăm: economia s-a paradit (singură), indicii macroeconomici s-au deteriorat singuri, condițiile de business s-au stricat, creșterea s-a uzat, nu s-a vrut, nu s-a dorit.
La final, o imagine. Această fotografie a fost făcută într-un tren din România în urmă cu câteva zile și arată starea deplorabilă în care se află transportul feroviar național, dar și nevoia de investiții masive într-un domeniu lăsat de izbeliște în ultimele 3 decenii.
S-a întâmplat în trenul Trenul circula pe ruta Zimnicea - Roșiori, în județul Teleorman. Sursa: trnews.ro, via Facebook Vitalie Cojocari.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Sugestiva in acest sens imaginea trenului. Podeaua se degradeaza si procesul asta ar putea fi stopat cu cheltuieli minime daca s-ar interveni intr-un stadiu incipient. INSA.....calatorii nu semnaleaza defectul si nici nu iau vreo masura paleativa. Se muta doar in alt loc mai putin stricat. Factorii de raspundere, chiar daca sunt anuntati, nu iau nicio masura nu numai pentru ca asta nu le-ar modifica salariul dar si pentru ca nu au constiinta civica pe care o are un Japonez. Vreun sef de prin minister recomanda poate o revizie vreodata dar stie si el si cei de sub el ca revizia este doar pe hartie.
Așa că, toata lumea la paradeală, raportat la tot - bunuri, legi, oameni, țară.
Din păcate, noi suntem pasagerii „mașinii”, deci riscăm să ne trezim și noi cu gâtul rupt!