Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O metodă miracol de vindecare în tenis

Titlurile articolelor de presă care preiau comentariul subsemnatului după înfrângerea suferită de Simona Halep la Doha au, majoritatea, o trăsătură comună: că aș fi pus pierderea finalei pe seama pauzei medicale cerute de Mertens la 6-3, 2-1 pentru Halep. Că o acuz pe belgiancă.

Mai mult, așa-numitul ziar Adevărul, la care nu știu dacă tinerii lui angajați au cunoștință de faptul că am fost și eu pe acolo cândva, cât de cât, zice așa, pe cât de isteric, pe atât de aberant: „Ce rușine: Românii au atacat pagina de facebook a lui Mertens! Remarca făcută de CTP la tv a dat naștere unui val de ură”.

Ce am spus eu la Digi24 și am scris în Republica rămâne undeva, într-un colț uitat, pe etajeră. În „presa” de azi, nu contează ce spui, contează ce spun alții că ai spus...

Și am spus limpede lacrimă: trucul folosit de Mertens a fost regulamentar, Simona nu a reușit să gestioneze situația de întrerupere, nu a mai reușit să revină la jocul de până atunci și meciul s-a întors. Nu am spus că de asta a pierdut Simona. Am menționat altă cauză, mai importantă: vădita cădere fizică din setul decisiv a jucătoarei noastre. Și Mertens a jucat remarcabil, nu am spus nicidecum că a câștigat numai pe baza trucului.

Dar prefăcătoria, după părerea mea, a fost evidentă și întristătoare, mai ales la o jucătoare de 23 de ani. Atât înainte de timeout-ul medical pentru „dureri de spate”, cât și după, jocul belgiencei nu a arătat nici urmă de jenă fizică – nu trebuie să ai o jumătate de secol de tenis în spate, ca mine, ca să vezi asta.

 Reacția Simonei după meci a fost cât se poate de corectă: „Nu pot să judec un astfel de moment și nici să dau vina pe așa ceva. Dacă a făcut-o fără niciun motiv, e treaba ei. Eu trebuia să stau concentrată”. Așa e, câtă vreme astfel de manevre sunt permise în tenis, trebuie să fii pregătit pentru a le face față.

Dar subsemnatul cred că lucrurile nu ar trebui să rămână așa. Am văzut de atâtea ori jucătoare, Sharapova fiind șefa lor, care cer pauză de vestiar întotdeauna când sunt conduse și se află în dificultate, încât cred că rezultatele pot fi viciate semnificativ astfel, prin tăierea ritmului și elanului adversarei.

Nu-i drept. Fizicul face parte din joc, dacă-ți cedează e problema ta, e ca și cum ai pierde un punct, un ghem, un set sau meciul, în funcție de gravitatea problemei.

Iar schimbarea de regulament poate fi următoarea: vrei pauză, în regulă, nici nu trebuie să mimezi „accidentări” pentru asta, faci ce vrei, poți și să te uiți în tavanul vestiarului dacă simți nevoia, dar pierzi automat 1 (unu) game. Deci, dacă la 6-3, 2-1 pentru Simona, în urma întreruperii, scorul devenea 6-3, 3-1, se mai ducea Elise atât de zglobie la vestiar?

Stopul „medical” este o formă de tragere de timp. O alta, prelungirea timpului dintre puncte, a fost până la urmă curmată prin instalarea unui cronometru oficial pentru cele 25 de secunde. De ce n-ar fi și „a te da lovit”?

Pariem că în urma unei astfel de reglementări cererile de pauză medicală se vor reduce dramatic?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult