Titlurile articolelor de presă care preiau comentariul subsemnatului după înfrângerea suferită de Simona Halep la Doha au, majoritatea, o trăsătură comună: că aș fi pus pierderea finalei pe seama pauzei medicale cerute de Mertens la 6-3, 2-1 pentru Halep. Că o acuz pe belgiancă.
Mai mult, așa-numitul ziar Adevărul, la care nu știu dacă tinerii lui angajați au cunoștință de faptul că am fost și eu pe acolo cândva, cât de cât, zice așa, pe cât de isteric, pe atât de aberant: „Ce rușine: Românii au atacat pagina de facebook a lui Mertens! Remarca făcută de CTP la tv a dat naștere unui val de ură”.
Ce am spus eu la Digi24 și am scris în Republica rămâne undeva, într-un colț uitat, pe etajeră. În „presa” de azi, nu contează ce spui, contează ce spun alții că ai spus...
Și am spus limpede lacrimă: trucul folosit de Mertens a fost regulamentar, Simona nu a reușit să gestioneze situația de întrerupere, nu a mai reușit să revină la jocul de până atunci și meciul s-a întors. Nu am spus că de asta a pierdut Simona. Am menționat altă cauză, mai importantă: vădita cădere fizică din setul decisiv a jucătoarei noastre. Și Mertens a jucat remarcabil, nu am spus nicidecum că a câștigat numai pe baza trucului.
Dar prefăcătoria, după părerea mea, a fost evidentă și întristătoare, mai ales la o jucătoare de 23 de ani. Atât înainte de timeout-ul medical pentru „dureri de spate”, cât și după, jocul belgiencei nu a arătat nici urmă de jenă fizică – nu trebuie să ai o jumătate de secol de tenis în spate, ca mine, ca să vezi asta.
Reacția Simonei după meci a fost cât se poate de corectă: „Nu pot să judec un astfel de moment și nici să dau vina pe așa ceva. Dacă a făcut-o fără niciun motiv, e treaba ei. Eu trebuia să stau concentrată”. Așa e, câtă vreme astfel de manevre sunt permise în tenis, trebuie să fii pregătit pentru a le face față.
Dar subsemnatul cred că lucrurile nu ar trebui să rămână așa. Am văzut de atâtea ori jucătoare, Sharapova fiind șefa lor, care cer pauză de vestiar întotdeauna când sunt conduse și se află în dificultate, încât cred că rezultatele pot fi viciate semnificativ astfel, prin tăierea ritmului și elanului adversarei.
Nu-i drept. Fizicul face parte din joc, dacă-ți cedează e problema ta, e ca și cum ai pierde un punct, un ghem, un set sau meciul, în funcție de gravitatea problemei.
Iar schimbarea de regulament poate fi următoarea: vrei pauză, în regulă, nici nu trebuie să mimezi „accidentări” pentru asta, faci ce vrei, poți și să te uiți în tavanul vestiarului dacă simți nevoia, dar pierzi automat 1 (unu) game. Deci, dacă la 6-3, 2-1 pentru Simona, în urma întreruperii, scorul devenea 6-3, 3-1, se mai ducea Elise atât de zglobie la vestiar?
Stopul „medical” este o formă de tragere de timp. O alta, prelungirea timpului dintre puncte, a fost până la urmă curmată prin instalarea unui cronometru oficial pentru cele 25 de secunde. De ce n-ar fi și „a te da lovit”?
Pariem că în urma unei astfel de reglementări cererile de pauză medicală se vor reduce dramatic?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
