Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

O mică problemă de drepturi și libertăți în Germania, țara care testează masiv populația de COVID-19

Spital Germania covid-19

Foto: Guliver Getty Images

Institutele Heinrich Hertz și Robert Koch lucrează la o aplicație care poate identifica contactele unui utilizator infectat: ca urmare, persoanelor respective li se va cere să se testeze imediat și să se autoizoleze în așteptarea diagnosticului. 

Utilizarea aplicației se va face în mod voluntar, asigurând anonimatul persoanelor în cauză.

Textul propunerii de modificare a Legii de Protecție împotriva Infecțiilor (Das Infektionsschutzgesetz) preciza intenția autorităților „de a folosi mijloace tehnologice în scopul depistării contactelor celor infectați” - o frază ce a suscitat reacția imediată a societății civile: se vorbea deja de o „urmărire generală în lupta contra COVID-19”. 

Chestiunea protecției datelor personale este una extrem de spinoasă în Germania, iar în cazul de față s-a intuit o manevră suspectă a autorităților, ce ar putea abuza de contextul actual pentru a crea și oficializa un instrument de monitorizare a cetățenilor. 

În consecință, paragraful menționat a dispărut în scurt timp, însă problema nu a fost nicidecum uitată. 

În ultimele săptămâni, guvernul german a restricționat deja o serie de libertăți civile, obiectivul fiind testarea pe întreg teritoriul țării și identificarea continuă a persoanelor infectate (asimptomatice sau nu), cât și a celor cu care acestea au interacționat. 

Aici și-ar dovedi utilitatea telefonul mobil, de care dispune 70-80% din populația Germaniei și care s-ar transforma într-o unealtă inestimabilă - mai ales dacă nu ar exista Legea pentru Protecția Datelor Personale. 

Monitorizarea mișcărilor cetățenilor ar ușura, în contextul pandemiei, munca virologilor; aspectul este însă unul foarte sensibil în viziunea Curții Constituționale.

Institutul de tehnică informațională Fraunhofer împreună cu institutele H. Hertz (HHI) și Robert Koch (RKI) lucrează momentan la o soluție viabilă din ambele puncte de vedere - epidemiologic și constituțional. Rezultatul este așteptat în cursul acestei săptămâni. 

Drept model servește o aplicație folosită deja în Singapore pentru urmărirea contagierilor. Tehnologia Bluetooth transformă orice smartphone în transmițător și receptor, facilitându-se depistarea dispozitivelor aflate în apropiere: așadar, în momentul în care se confirmă infectarea posesorului telefonului, toate dispozitivele mobile cu care s-a intrat în contact primesc o notificare.

După instalare, aplicația generează un număr aleatoriu de identificare, ce se schimbă constant și nu revelează informații privitoare la utilizator. 

În eventualitatea unui diagnostic pozitiv, datele sunt transmise unui server central, accesibil doar de către institutele RKI și HHI. Aceste date nu includ identitatea utilizatorului - la server ajunge doar ID-ul telefonului. Astfel vor fi informate și persoanele ce s-ar fi putut contagia, fiind rugate să se testeze și să se autoizoloeze până la obținerea diagnosticului. 

S-ar înregistra doar dispozitivele ce s-au apropiat de dispozitivul bolnavului. Datele preexistente, lipsite de relevanță epidemiologică, ar fi șterse în mod automat.  

Succesul acestei metode presupune însă instalarea aplicației de către un număr mare de persoane: și asta în mod voluntar, căci un eventual caracter obligatoriu ar fi inimaginabil în statul ce a inițiat politica de protecție a datelor personale.

Un rol important l-ar juca și un al doilea factor: numărul centrelor de testare capabile să investigheze neîntârziat orice semnal de alarmă... În caz contrar, ar rămâne să ne bazăm pe buna-credință a persoanelor rugate să se autoizoleze... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • :)) nici eu nu am inteles care ii problema. In afara ca ar putea sa profite daca vor de situatie . Asta nu inseamna ca o si fac. ( bine o fac deja , nu le trb faza cu covidul )
    • Like 0
  • Leo check icon
    Și care este problema pe care ați descoperit-o, pentru că din articol nu reiese că ar exista una?
    • Like 0


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult