Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

O profesoară din mediul rural a înființat în școala ei un club în care elevii învață să programeze: „Dacă elevii nu sunt atenți, înseamnă că nu le-ai dat ceva la care să se gândească”

Steluța Pralea

Foto: Steluța Pralea, în timpul unui atelier interactiv de programare organizat în Brașov de Coder Dojo București și Școala de Valori 

Cu câteva luni în urmă. Steluța Pralea, profesoară de informatică și directoare a Liceului Tehnologic „Carol I” din comuna Valea Doftanei, a auzit că mai mulți oameni pasionați au început să deschidă, cu resurse puține, cluburi de programare pentru copiii din toată țara. Așadar, a vrut să intre în legătură cu reprezentanții din România ai mișcării internaționale Coder Dojo, care își propune să le dezvolte copiilor abilitățile de programare.

„Am vorbit mai întâi cu cineva de la Coder Dojo Timișoara, care m-a pus în legătură cu colegii lui de la București. Ei mi-au povestit ce activități fac, eu le-am povestit despre școala mea”, spune Steluța Pralea. Așa și-a dat seama că, dacă găsește câțiva voluntari, poate să țină în laboratorul de informatică al școlii cursuri non-formale prin care să îi învețe pe elevii ei bazele programării.

Coder Dojo Tech Academy este proiectul prin care Coder Dojo București și Școala de Valori desfășoară, cu sprijinul Microsoft România, ateliere de programare în toată țara și își propun să încurajeze deschiderea de dojo-uri de programare la nivel local.

Peste 100 de copii învață să programeze la Valea Doftanei

„Până să îmi dau seama, pe 22 septembrie am și deschis dojo-ul. Avem două laboratoare de informatică destul de bine dotate, dar ce ține de componente electronice, plăcuțe Arduino, Microbit, am primit însă de la Coder Dojo București, prin intermediul proiectului. Eu țin două ateliere, o învățătoare care a făcut cursuri de Scratch și se înțelege bine cu copiii le predă Scratch, un fost elev care s-a mutat la București predă Arduino. Peste 100 de copii vin să învețe să programeze la sfârșit de săptămână”, spune profesoara. 

La început, câțiva părinți au venit să se uite, să vadă despre ce e vorba. În scurt timp, au devenit voluntari. „E o comunitate mică, de la țară, dar sunt oameni deschiși, care, dacă le propui ceva sau vii cu o inițiativă, nu spun nu, ci spun: Hai să încercăm să vedem ce iese. Suntem izolați, la 30 de kilometri de cel mai apropiat oraș, și când am venit cu această propunere chiar am fost surprinsă să văd că toată lumea reacționează bine. Avem voluntari atât din rândul cadrelor didactice, cât și din rândurile elevilor și părinților”, povestește ea.

Efectele cursurilor s-au văzut imediat, spune Steluța Pralea. „Observ că nu mai e zbenguială în pauze, elevii stau și discută despre ce au făcut la ateliere, proiectează, caută programe. De multe ori, copiii nu sunt cuminți pentru că nu există ceva care să îi captiveze. Eu le spun și colegilor mei care se plâng că nu stau copiii cuminți, că nu sunt atenți: înseamnă că nu le-ați dat ceva la care să se gândească, nu le-ați folosit suficient resursele. Pentru că dacă le dai ceva de lucru, ceva de gândit, ceva de proiectat, ei se implică”, crede Steluța Pralea.

„Nu m-am făcut profesor doar ca să iau un salariu”

Luna trecută, Steluța Pralea s-a aflat la Brașov, la un eveniment organizat în cadrul Coder Dojo Tech Academy, la care a intrat în legătură și cu alți profesori care vor să țină, după ore sau în weekend, ateliere de programare în școlile lor.

„Profesorii sunt oameni care vor să facă ceva pentru copiii cărora le pot schimba viitorul, nu fac această profesie doar pentru că sunt plătiți. Eu nu m-am făcut profesor doar ca să iau un salariu. Iar răsplata cea mai mare vine de la copii. La noi, la Valea Doftanei, vin și foști elevi de-ai noștri de gimnaziu. Au optat pentru licee de prestigiu din județ, dar sâmbăta vin la atelierele noastre și sunt încântați. Cea mai mare satisfacție pentru mine este bucuria copiilor, care când pleacă sâmbăta acasă, îmi spun: Doamna, vă mulțumesc că faceți asta pentru noi. Eu fac tot posibilul să văd că copiii sunt bucuroși să participe la ore”, spune Steluța Pralea.

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Lucian Pahontu reactie / sursa foto: Inquam Photos

Reamintim că, săptămâna trecută, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”. De asemenea, la o zi distanță, Snoop a publicat un material cu titlul „Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea”.

Citește mai mult

Politistul si batranica / sursa foto: captura Digi24

Nu am înțeles niciodată gestul. Nici azi nu îl înțeleg. Confiscarea are o logică birocratică - discutabilă, dar logică. Strivirea nu are nicio logică. Strivirea este un act de dominație. Este un mod de a spune: tu nu contezi. Este o lecție despre cine are dreptul să existe în spațiul public și cine nu.

Citește mai mult

Cinematograf Paris / sursa foto: Profimedia

În anii 1990, când am început să mă duc regulat la Paris, mai întâi în vacanţe lungi, apoi făcând naveta la lucru, constituiam frecvent subiect de mirare pentru oamenii locului, parizieni de mai multe generaţii, care nu mai cunoscuseră oameni veniţi din foste regimuri totalitare, ca mine.

Citește mai mult