Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

O profesoară din mediul rural a înființat în școala ei un club în care elevii învață să programeze: „Dacă elevii nu sunt atenți, înseamnă că nu le-ai dat ceva la care să se gândească”

Steluța Pralea

Foto: Steluța Pralea, în timpul unui atelier interactiv de programare organizat în Brașov de Coder Dojo București și Școala de Valori 

Cu câteva luni în urmă. Steluța Pralea, profesoară de informatică și directoare a Liceului Tehnologic „Carol I” din comuna Valea Doftanei, a auzit că mai mulți oameni pasionați au început să deschidă, cu resurse puține, cluburi de programare pentru copiii din toată țara. Așadar, a vrut să intre în legătură cu reprezentanții din România ai mișcării internaționale Coder Dojo, care își propune să le dezvolte copiilor abilitățile de programare.

„Am vorbit mai întâi cu cineva de la Coder Dojo Timișoara, care m-a pus în legătură cu colegii lui de la București. Ei mi-au povestit ce activități fac, eu le-am povestit despre școala mea”, spune Steluța Pralea. Așa și-a dat seama că, dacă găsește câțiva voluntari, poate să țină în laboratorul de informatică al școlii cursuri non-formale prin care să îi învețe pe elevii ei bazele programării.

Coder Dojo Tech Academy este proiectul prin care Coder Dojo București și Școala de Valori desfășoară, cu sprijinul Microsoft România, ateliere de programare în toată țara și își propun să încurajeze deschiderea de dojo-uri de programare la nivel local.

Peste 100 de copii învață să programeze la Valea Doftanei

„Până să îmi dau seama, pe 22 septembrie am și deschis dojo-ul. Avem două laboratoare de informatică destul de bine dotate, dar ce ține de componente electronice, plăcuțe Arduino, Microbit, am primit însă de la Coder Dojo București, prin intermediul proiectului. Eu țin două ateliere, o învățătoare care a făcut cursuri de Scratch și se înțelege bine cu copiii le predă Scratch, un fost elev care s-a mutat la București predă Arduino. Peste 100 de copii vin să învețe să programeze la sfârșit de săptămână”, spune profesoara. 

La început, câțiva părinți au venit să se uite, să vadă despre ce e vorba. În scurt timp, au devenit voluntari. „E o comunitate mică, de la țară, dar sunt oameni deschiși, care, dacă le propui ceva sau vii cu o inițiativă, nu spun nu, ci spun: Hai să încercăm să vedem ce iese. Suntem izolați, la 30 de kilometri de cel mai apropiat oraș, și când am venit cu această propunere chiar am fost surprinsă să văd că toată lumea reacționează bine. Avem voluntari atât din rândul cadrelor didactice, cât și din rândurile elevilor și părinților”, povestește ea.

Efectele cursurilor s-au văzut imediat, spune Steluța Pralea. „Observ că nu mai e zbenguială în pauze, elevii stau și discută despre ce au făcut la ateliere, proiectează, caută programe. De multe ori, copiii nu sunt cuminți pentru că nu există ceva care să îi captiveze. Eu le spun și colegilor mei care se plâng că nu stau copiii cuminți, că nu sunt atenți: înseamnă că nu le-ați dat ceva la care să se gândească, nu le-ați folosit suficient resursele. Pentru că dacă le dai ceva de lucru, ceva de gândit, ceva de proiectat, ei se implică”, crede Steluța Pralea.

„Nu m-am făcut profesor doar ca să iau un salariu”

Luna trecută, Steluța Pralea s-a aflat la Brașov, la un eveniment organizat în cadrul Coder Dojo Tech Academy, la care a intrat în legătură și cu alți profesori care vor să țină, după ore sau în weekend, ateliere de programare în școlile lor.

„Profesorii sunt oameni care vor să facă ceva pentru copiii cărora le pot schimba viitorul, nu fac această profesie doar pentru că sunt plătiți. Eu nu m-am făcut profesor doar ca să iau un salariu. Iar răsplata cea mai mare vine de la copii. La noi, la Valea Doftanei, vin și foști elevi de-ai noștri de gimnaziu. Au optat pentru licee de prestigiu din județ, dar sâmbăta vin la atelierele noastre și sunt încântați. Cea mai mare satisfacție pentru mine este bucuria copiilor, care când pleacă sâmbăta acasă, îmi spun: Doamna, vă mulțumesc că faceți asta pentru noi. Eu fac tot posibilul să văd că copiii sunt bucuroși să participe la ore”, spune Steluța Pralea.

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon tăxi - Profimedia

Poate că nu suntem suficient de nemulțumiți ca să vedem cu adevărat ce avem. Poate că, dincolo de nemulțumirile cotidiene și de criticile fără sfârșit, România pulsează cu o vitalitate discretă, cu umor și cu frumusețea unor lucruri care nu se văd imediat, dar care țin locul stabil al unei vieți adevărate. foto: Profimedia

Citește mai mult

Foto CTP

Scriu acest text în primul rând pentru credincioșii ortodocși din România. Pentru cei care cred sincer în cuvântul lui Dumnezeu. Eu sunt un om al științei – ceea ce nu înseamnă automat că sunt și ateu. Cred și eu, dar în altceva: în rațiune, în observație, în experiment, în logică, în dovezi, în demonstrație. Pe baza acestora am analizat la început zicerile lui Dumnezeilă Georgescu. Erau atât de aberante, încât devenea ridicol să raționezi asupra lor. Am renunțat.

Citește mai mult

Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea

Zice cel mai detestat om politic român din aceste zile, că venirea în guvern a doamnei Oana Gheorghiu „nu e un lucru care să ne facă bine” și are maximă dreptate. Nu are cum să facă bine un asemenea om, PSD-ului. E un antidot la zboruri Nordis, la jafuri din banul public, la afaceri necurate și e clar că îi ia cu frisoane, cu grețuri. Țipă Olguța, țipă Manda, țipă Grindeanu că Oana Gheorghiu nu le face bine. E ca și cum ar fi venit o molimă peste ei.

Citește mai mult

Parlament 2025

În ultimele luni s-au produs câteva modificări pe scena politică românească. Dreapta a început să se consolideze și are un potențial semnificativ. Prin „dreapta” nu mă refer la populiștii de la AUR și la tot ce gravitează în jurul lor sau sub ei: SOT, POT, Partidul Patrioților, Georgescu, Anca Alexandrescu etc. Pentru a avea o viață politică sănătoasă, cei mai reprezentativi lideri ai dreptei ar trebui să fie politicieni de tipul (tot mai conservatorului) Nicușor Dan și Ilie Bolojan, iar electoratul care se consideră de dreapta ar trebui să înțeleagă acest lucru, fără să cadă în capcana populismului.

Citește mai mult

Ioan Aurel-Pop

Filmarea începe cu membrii corului Tronos aplaudându-l pe președintele Academiei. Acesta stă în picioare și scutură din cap, parcă încercând să evite ispita – cuvânt potrivit pentru audiență – privind melancolic către masa încărcată cu numeroase bunătăți, dintre care majoritatea ar fi fost îngăduite chiar și Celui care a trăit ca evreu și a avut scris IESVS NAZARENVS REX IVDAEORVM pe crucea Sa. Foto: Basilica.ro

Citește mai mult