Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

O profesoară din mediul rural a înființat în școala ei un club în care elevii învață să programeze: „Dacă elevii nu sunt atenți, înseamnă că nu le-ai dat ceva la care să se gândească”

Steluța Pralea

Foto: Steluța Pralea, în timpul unui atelier interactiv de programare organizat în Brașov de Coder Dojo București și Școala de Valori 

Cu câteva luni în urmă. Steluța Pralea, profesoară de informatică și directoare a Liceului Tehnologic „Carol I” din comuna Valea Doftanei, a auzit că mai mulți oameni pasionați au început să deschidă, cu resurse puține, cluburi de programare pentru copiii din toată țara. Așadar, a vrut să intre în legătură cu reprezentanții din România ai mișcării internaționale Coder Dojo, care își propune să le dezvolte copiilor abilitățile de programare.

„Am vorbit mai întâi cu cineva de la Coder Dojo Timișoara, care m-a pus în legătură cu colegii lui de la București. Ei mi-au povestit ce activități fac, eu le-am povestit despre școala mea”, spune Steluța Pralea. Așa și-a dat seama că, dacă găsește câțiva voluntari, poate să țină în laboratorul de informatică al școlii cursuri non-formale prin care să îi învețe pe elevii ei bazele programării.

Coder Dojo Tech Academy este proiectul prin care Coder Dojo București și Școala de Valori desfășoară, cu sprijinul Microsoft România, ateliere de programare în toată țara și își propun să încurajeze deschiderea de dojo-uri de programare la nivel local.

Peste 100 de copii învață să programeze la Valea Doftanei

„Până să îmi dau seama, pe 22 septembrie am și deschis dojo-ul. Avem două laboratoare de informatică destul de bine dotate, dar ce ține de componente electronice, plăcuțe Arduino, Microbit, am primit însă de la Coder Dojo București, prin intermediul proiectului. Eu țin două ateliere, o învățătoare care a făcut cursuri de Scratch și se înțelege bine cu copiii le predă Scratch, un fost elev care s-a mutat la București predă Arduino. Peste 100 de copii vin să învețe să programeze la sfârșit de săptămână”, spune profesoara. 

La început, câțiva părinți au venit să se uite, să vadă despre ce e vorba. În scurt timp, au devenit voluntari. „E o comunitate mică, de la țară, dar sunt oameni deschiși, care, dacă le propui ceva sau vii cu o inițiativă, nu spun nu, ci spun: Hai să încercăm să vedem ce iese. Suntem izolați, la 30 de kilometri de cel mai apropiat oraș, și când am venit cu această propunere chiar am fost surprinsă să văd că toată lumea reacționează bine. Avem voluntari atât din rândul cadrelor didactice, cât și din rândurile elevilor și părinților”, povestește ea.

Efectele cursurilor s-au văzut imediat, spune Steluța Pralea. „Observ că nu mai e zbenguială în pauze, elevii stau și discută despre ce au făcut la ateliere, proiectează, caută programe. De multe ori, copiii nu sunt cuminți pentru că nu există ceva care să îi captiveze. Eu le spun și colegilor mei care se plâng că nu stau copiii cuminți, că nu sunt atenți: înseamnă că nu le-ați dat ceva la care să se gândească, nu le-ați folosit suficient resursele. Pentru că dacă le dai ceva de lucru, ceva de gândit, ceva de proiectat, ei se implică”, crede Steluța Pralea.

„Nu m-am făcut profesor doar ca să iau un salariu”

Luna trecută, Steluța Pralea s-a aflat la Brașov, la un eveniment organizat în cadrul Coder Dojo Tech Academy, la care a intrat în legătură și cu alți profesori care vor să țină, după ore sau în weekend, ateliere de programare în școlile lor.

„Profesorii sunt oameni care vor să facă ceva pentru copiii cărora le pot schimba viitorul, nu fac această profesie doar pentru că sunt plătiți. Eu nu m-am făcut profesor doar ca să iau un salariu. Iar răsplata cea mai mare vine de la copii. La noi, la Valea Doftanei, vin și foști elevi de-ai noștri de gimnaziu. Au optat pentru licee de prestigiu din județ, dar sâmbăta vin la atelierele noastre și sunt încântați. Cea mai mare satisfacție pentru mine este bucuria copiilor, care când pleacă sâmbăta acasă, îmi spun: Doamna, vă mulțumesc că faceți asta pentru noi. Eu fac tot posibilul să văd că copiii sunt bucuroși să participe la ore”, spune Steluța Pralea.

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult