Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O profesoară din mediul rural a înființat în școala ei un club în care elevii învață să programeze: „Dacă elevii nu sunt atenți, înseamnă că nu le-ai dat ceva la care să se gândească”

Steluța Pralea

Foto: Steluța Pralea, în timpul unui atelier interactiv de programare organizat în Brașov de Coder Dojo București și Școala de Valori 

Cu câteva luni în urmă. Steluța Pralea, profesoară de informatică și directoare a Liceului Tehnologic „Carol I” din comuna Valea Doftanei, a auzit că mai mulți oameni pasionați au început să deschidă, cu resurse puține, cluburi de programare pentru copiii din toată țara. Așadar, a vrut să intre în legătură cu reprezentanții din România ai mișcării internaționale Coder Dojo, care își propune să le dezvolte copiilor abilitățile de programare.

„Am vorbit mai întâi cu cineva de la Coder Dojo Timișoara, care m-a pus în legătură cu colegii lui de la București. Ei mi-au povestit ce activități fac, eu le-am povestit despre școala mea”, spune Steluța Pralea. Așa și-a dat seama că, dacă găsește câțiva voluntari, poate să țină în laboratorul de informatică al școlii cursuri non-formale prin care să îi învețe pe elevii ei bazele programării.

Coder Dojo Tech Academy este proiectul prin care Coder Dojo București și Școala de Valori desfășoară, cu sprijinul Microsoft România, ateliere de programare în toată țara și își propun să încurajeze deschiderea de dojo-uri de programare la nivel local.

Peste 100 de copii învață să programeze la Valea Doftanei

„Până să îmi dau seama, pe 22 septembrie am și deschis dojo-ul. Avem două laboratoare de informatică destul de bine dotate, dar ce ține de componente electronice, plăcuțe Arduino, Microbit, am primit însă de la Coder Dojo București, prin intermediul proiectului. Eu țin două ateliere, o învățătoare care a făcut cursuri de Scratch și se înțelege bine cu copiii le predă Scratch, un fost elev care s-a mutat la București predă Arduino. Peste 100 de copii vin să învețe să programeze la sfârșit de săptămână”, spune profesoara. 

La început, câțiva părinți au venit să se uite, să vadă despre ce e vorba. În scurt timp, au devenit voluntari. „E o comunitate mică, de la țară, dar sunt oameni deschiși, care, dacă le propui ceva sau vii cu o inițiativă, nu spun nu, ci spun: Hai să încercăm să vedem ce iese. Suntem izolați, la 30 de kilometri de cel mai apropiat oraș, și când am venit cu această propunere chiar am fost surprinsă să văd că toată lumea reacționează bine. Avem voluntari atât din rândul cadrelor didactice, cât și din rândurile elevilor și părinților”, povestește ea.

Efectele cursurilor s-au văzut imediat, spune Steluța Pralea. „Observ că nu mai e zbenguială în pauze, elevii stau și discută despre ce au făcut la ateliere, proiectează, caută programe. De multe ori, copiii nu sunt cuminți pentru că nu există ceva care să îi captiveze. Eu le spun și colegilor mei care se plâng că nu stau copiii cuminți, că nu sunt atenți: înseamnă că nu le-ați dat ceva la care să se gândească, nu le-ați folosit suficient resursele. Pentru că dacă le dai ceva de lucru, ceva de gândit, ceva de proiectat, ei se implică”, crede Steluța Pralea.

„Nu m-am făcut profesor doar ca să iau un salariu”

Luna trecută, Steluța Pralea s-a aflat la Brașov, la un eveniment organizat în cadrul Coder Dojo Tech Academy, la care a intrat în legătură și cu alți profesori care vor să țină, după ore sau în weekend, ateliere de programare în școlile lor.

„Profesorii sunt oameni care vor să facă ceva pentru copiii cărora le pot schimba viitorul, nu fac această profesie doar pentru că sunt plătiți. Eu nu m-am făcut profesor doar ca să iau un salariu. Iar răsplata cea mai mare vine de la copii. La noi, la Valea Doftanei, vin și foști elevi de-ai noștri de gimnaziu. Au optat pentru licee de prestigiu din județ, dar sâmbăta vin la atelierele noastre și sunt încântați. Cea mai mare satisfacție pentru mine este bucuria copiilor, care când pleacă sâmbăta acasă, îmi spun: Doamna, vă mulțumesc că faceți asta pentru noi. Eu fac tot posibilul să văd că copiii sunt bucuroși să participe la ore”, spune Steluța Pralea.

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult