Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Oare există un astfel de român care să salveze Delta?

Cu caiacul in Delta

Săptămâni la rând, consiliul consultativ al Deltei Dunării, format din reprezentanți ai autorităților, ong-urilor, asociațiilor de profil din rezervație, agenți economici, dar și membri ai partidelor politice au stat la aceeași masă virtuală în încercarea de a creiona cea mai bună strategie pentru paradisul verde. La finalul celor zece runde de dezbateri tematice, participanții au finalizat documentul DeltaVie 2030, un master plan al rezervației. Pe hârtie totul arată bine, intențiile sunt extraordinare, dar până la punerea în aplicare a “direcțiilor” fundamentale din DeltaVie 2030 mai sunt mulți pași de făcut.

“Extinderea sezonului turistic la minim 9 luni, tranziția către turismul lent și creșterea timpului de ședere a turiștilor”

Ce ați citit în intertitlu este doar unul dintre cele 15 obiective pe care ar trebui să le îndeplinească noul manager al Deltei Dunării. Da, din punctul meu de vedere, guvernatorul Deltei Dunării este de fapt managerul biorezervației. De la el pleacă lucrurile bune, schimbările sau el poate închide ochii la ilegalități și atunci rămânem cu haosul actual din paradisul verde.

Și acum vine cel mai greu lucru de făcut! Vă las mai jos cele 15 principii și directive pe care trebuie să le îndeplinească viitorul guvernator. Un om care va primi un salariu de 2500 de euro pe lună într-o zonă în care circulă sacoșe cu bani negri. Le urez success celor de la DeltaVie 2030 și sper să găsească un astfel de lider…aici în România.

1. Păstrarea unui echilibru între conservare, utilizarea resurselor naturale și dezvoltare; la orice intervenție asupra unui patrimoniu, fie el natural, cultural sau economic, să se ia in calcul impactul asupra celorlalte două. Orice intervenție se va face cu respectarea timpului de regenerare a naturii.

2. Întărirea capacității ARBDD de a inova și de a găsi soluții bine fundamentate. ARBDD trebuie să devină o platformă în jurul căreia se reunesc ideile, resursele financiare și resursa umană capabilă să găsească soluții integratoare care contribuie la atingerea obiectivelor.

3.Menținerea și refacerea ecosistemelor naturale și a funcțiilor lor: interdicția trecerii terenurilor în agricultură sau teren amenajat; accelerarea trecerii din agricultură, teren amenajat sau construit în zonă umedă prin renaturări, stimularea de activități economice bazate pe resursele regenerabile ale ecosistemelor tipice deltei: pește, stuf, lemn, etc.

4.Deciziile de management (inclusiv cele care privesc dezvoltarea economică) trebuie să fie fundamentate științific și susținute cu date și analize de impact.

5. Introducerea de regulamente pentru adoptarea soluțiilor de infrastructură “verde” cu impact cât mai mic de mediu si cu punerea în valoare a peisajului cultural.

6. Resursa pește și politica piscicolă necesită un plan prioritar de reformă și intervenție pe termen mediu și lung (creșterea rezervei piscicole și exploatarea sustenabilă, promovarea pisciculturii de tip extensiv, nu intensiv, diversificarea de activități pentru comunitățile de pescari, subvenții).

7. Extinderea sezonului turistic la minim 9 luni, tranziția către turismul lent și creșterea timpului de ședere a turiștilor. Analiza de tip „capacitate suport” pe zone este esențială în asigurarea unui plan de management de vizitare proactiv și cu atenție la sporită la impactul de mediu.

8. Introducerea unei politici “zero deșeuri” și „zero plastic” în Delta Dunării și Marea Neagră în perimetrul RBDD.

9. Digitalizarea serviciilor oferite de către ARBDD pentru comunități și turiști precum și integrarea digitală cu serviciile administrației locale și centrale.

10. Introducerea unor instrumente moderne de monitorizare și culegere de date pe baza cărora să se poată lua decizii și să se facă prognoze

11. Asumarea de către ARBDD a unui rol proactiv de a susține, prin politici și mecanisme financiare, echilibrarea inegalităților care apar în desfășurarea activităților economice adaptate condițiilor din deltă și să sprijine protecția și refacerea ecosistemelor.

12. Crearea unui sistem de consultare publică permanentă cu comunitatea locală, mediul de afaceri, administrație locală, societatea civilă. ARBDD să se deschidă către parteneriat și să devină partener tehnic și de încredere pentru public, vizitatori, comunități, autorități, mediul de afaceri.

13. Reformarea ARBDD în sensul asigurării unei bune guvernanțe: participativă și diversă, orientată spre consens, transparentă, eficace și eficientă, echitabilă și inclusivă, constituită legal, strategică și coerentă. Întărirea autorității ARBDD pentru planificare și reglementare, dezvoltare de linii de venit și cheltuieli, posibilitatea de a crea parteneriate și delegări, de a deține cunoștințe specifice, de a sancționa și constrânge.

14. Reformarea ARBDD pentru a asigura un management agil, orientat pe rezultate, având un plan strategic cu obiective măsurabile, un buget multianual, autonomie și responsabilitate decizională.

15. Implementarea unui plan de mobilitate bazat pe analiza capacității de suport și stimularea tranziției la transport ecologic pentru dezvoltare sustenabilă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult