Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Oare există un astfel de român care să salveze Delta?

Cu caiacul in Delta

Săptămâni la rând, consiliul consultativ al Deltei Dunării, format din reprezentanți ai autorităților, ong-urilor, asociațiilor de profil din rezervație, agenți economici, dar și membri ai partidelor politice au stat la aceeași masă virtuală în încercarea de a creiona cea mai bună strategie pentru paradisul verde. La finalul celor zece runde de dezbateri tematice, participanții au finalizat documentul DeltaVie 2030, un master plan al rezervației. Pe hârtie totul arată bine, intențiile sunt extraordinare, dar până la punerea în aplicare a “direcțiilor” fundamentale din DeltaVie 2030 mai sunt mulți pași de făcut.

“Extinderea sezonului turistic la minim 9 luni, tranziția către turismul lent și creșterea timpului de ședere a turiștilor”

Ce ați citit în intertitlu este doar unul dintre cele 15 obiective pe care ar trebui să le îndeplinească noul manager al Deltei Dunării. Da, din punctul meu de vedere, guvernatorul Deltei Dunării este de fapt managerul biorezervației. De la el pleacă lucrurile bune, schimbările sau el poate închide ochii la ilegalități și atunci rămânem cu haosul actual din paradisul verde.

Și acum vine cel mai greu lucru de făcut! Vă las mai jos cele 15 principii și directive pe care trebuie să le îndeplinească viitorul guvernator. Un om care va primi un salariu de 2500 de euro pe lună într-o zonă în care circulă sacoșe cu bani negri. Le urez success celor de la DeltaVie 2030 și sper să găsească un astfel de lider…aici în România.

1. Păstrarea unui echilibru între conservare, utilizarea resurselor naturale și dezvoltare; la orice intervenție asupra unui patrimoniu, fie el natural, cultural sau economic, să se ia in calcul impactul asupra celorlalte două. Orice intervenție se va face cu respectarea timpului de regenerare a naturii.

2. Întărirea capacității ARBDD de a inova și de a găsi soluții bine fundamentate. ARBDD trebuie să devină o platformă în jurul căreia se reunesc ideile, resursele financiare și resursa umană capabilă să găsească soluții integratoare care contribuie la atingerea obiectivelor.

3.Menținerea și refacerea ecosistemelor naturale și a funcțiilor lor: interdicția trecerii terenurilor în agricultură sau teren amenajat; accelerarea trecerii din agricultură, teren amenajat sau construit în zonă umedă prin renaturări, stimularea de activități economice bazate pe resursele regenerabile ale ecosistemelor tipice deltei: pește, stuf, lemn, etc.

4.Deciziile de management (inclusiv cele care privesc dezvoltarea economică) trebuie să fie fundamentate științific și susținute cu date și analize de impact.

5. Introducerea de regulamente pentru adoptarea soluțiilor de infrastructură “verde” cu impact cât mai mic de mediu si cu punerea în valoare a peisajului cultural.

6. Resursa pește și politica piscicolă necesită un plan prioritar de reformă și intervenție pe termen mediu și lung (creșterea rezervei piscicole și exploatarea sustenabilă, promovarea pisciculturii de tip extensiv, nu intensiv, diversificarea de activități pentru comunitățile de pescari, subvenții).

7. Extinderea sezonului turistic la minim 9 luni, tranziția către turismul lent și creșterea timpului de ședere a turiștilor. Analiza de tip „capacitate suport” pe zone este esențială în asigurarea unui plan de management de vizitare proactiv și cu atenție la sporită la impactul de mediu.

8. Introducerea unei politici “zero deșeuri” și „zero plastic” în Delta Dunării și Marea Neagră în perimetrul RBDD.

9. Digitalizarea serviciilor oferite de către ARBDD pentru comunități și turiști precum și integrarea digitală cu serviciile administrației locale și centrale.

10. Introducerea unor instrumente moderne de monitorizare și culegere de date pe baza cărora să se poată lua decizii și să se facă prognoze

11. Asumarea de către ARBDD a unui rol proactiv de a susține, prin politici și mecanisme financiare, echilibrarea inegalităților care apar în desfășurarea activităților economice adaptate condițiilor din deltă și să sprijine protecția și refacerea ecosistemelor.

12. Crearea unui sistem de consultare publică permanentă cu comunitatea locală, mediul de afaceri, administrație locală, societatea civilă. ARBDD să se deschidă către parteneriat și să devină partener tehnic și de încredere pentru public, vizitatori, comunități, autorități, mediul de afaceri.

13. Reformarea ARBDD în sensul asigurării unei bune guvernanțe: participativă și diversă, orientată spre consens, transparentă, eficace și eficientă, echitabilă și inclusivă, constituită legal, strategică și coerentă. Întărirea autorității ARBDD pentru planificare și reglementare, dezvoltare de linii de venit și cheltuieli, posibilitatea de a crea parteneriate și delegări, de a deține cunoștințe specifice, de a sancționa și constrânge.

14. Reformarea ARBDD pentru a asigura un management agil, orientat pe rezultate, având un plan strategic cu obiective măsurabile, un buget multianual, autonomie și responsabilitate decizională.

15. Implementarea unui plan de mobilitate bazat pe analiza capacității de suport și stimularea tranziției la transport ecologic pentru dezvoltare sustenabilă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult