Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Delta Dunării: avioane fără permis de survol și plaje sălbatice sufocate de gunoaie și mașini

Avion în Deltă

2020 este anul în care turiștii români redescoperă Delta Dunării! Am folosit acest titlu în urmă cu câteva săptămâni folosindu-mă de datele oferite de patronatele din turism. Da, zona denumită special Biorezervația Delta Dunării a fost gazdă pentru sute de mii de români împiedicați de restricții să plece în străinătate. Din păcate, tabloul sălbatic al Deltei a atras ca un magnet și anumite personaje pentru care regulile au fost făcute doar să fie încălcate.

O aterizare forțată la Sfântu Gheorghe dezvăluie traficul aerian ilegal din Delta Dunării

Duminică, 12 iulie 2020, ora 10.00! Primesc o fotografie din Delta Dunării cu un avion ușor care a aterizat forțat în apropiere de Sfântul Gheorghe. La bord se aflau doi oameni de afaceri din Brăila care, din fericire, au scăpat nevătămați. Incidentul trece neobservat până în momentul în care Administrația Rezervației Delta Dunării (ARBDD) anunță că avionul nu deținea permis de survol. „Prin permisul de survol se stabilesc traseul, altitudinea, programul de zbor pentru a ocoli rutele de migraţie şi a evita deranjul coloniilor de păsări. Traseele de zbor urmăresc braţele Dunării, fiind interzis survolul zonelor strict protejate”, a precizat ARBDD.


Pornind de la acest incident, le solicit celor de la Administrația Deltei să-mi spună dacă este doar o situație unică sau dacă au mai descoperit și alte aparate de zbor care survolează biorezervația fără niciun fel de autorizare. Câteva minute mai târziu, primesc alte fotografii cu două aparate de zbor ușoare aflate la sol.


Sursa foto: ARBDD

Proprietarii acestor aparate de zbor nu dețineau permis de survol și au fost amendați cu câte 700 de lei pentru nerespectarea legislației în Biorezervația Deltei Dunării. Cu alte cuvinte, acest tip de turism nu este unul nou și poate că se întâmpla mult și bine dacă acel aparat de zbor nu ateriza forțat.

Plaja sălbatică de la Vadu transformată într-un mare camping unde nu se mai respectă nicio regulă

Înțeleg nevoia de izolare a unor turiști și dorința de a evada pe plaja de la Vadu, deși dacă ne uităm atent la datele transmise de ARBDD, locul sălbatic de la mal de mare a devenit de fapt o stațiune aglomerată. Peste 9000 de turiști și 860 de autoturisme au numărat doar sâmbătă ecologiștii care monitorizează plajele Vadu și Corbu, iar duminică cifrele au crescut la 12.000 de oameni și 750 de mașini doar la Vadu. Cu alte cuvinte, în acest weekend, la Vadu au fost mai mulți turiști decât în Eforie Sud. Ce a însemnat acest aflux de turiști? Corturi și mașini pe plajă, gunoaie lăsate de izbeliște și 52 de ameni în valoare totală de 36.000 de lei.


Dacă cei care merg la Vadu și Corbu nu au înteles care sunt regulile într-o rezervație naturală, le mai scriu eu încă o dată aici, cu speranța că își vor revizui comporamentul. Zonele costiere naturale Vadu, Corbu, Midia fac parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării și au statut de “Site Natura 2000” incluzând habitate specifice și specii de interes conservativ deosebit de valoroase la nivel european și mondial.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Foarte bine. Asa ne trebuie. Scrieti in continuare de locatii superbe ca sa vina meltenii sa le distruga si pe acestea. De ce nu ii lasati in pace si sa mearga toti la Mamaia sa isi cheltuie banii roabele cu sampanie, pasari de zi si de noapte si sprot vandut drept hamsii.
    Cei care vor turism de calitate stiu deja unde sa mearga, iar unul din motive pe langa ambianta este si anturajul unde nu dorim sa vedem specimenele prezentate mai sus. Fiecare cu "turma" lui.
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult