Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Ochiul de șarpe

Dacă privești un cap de șarpe veninos gata de atac, te izbește răceala infinită a ochiului. Reptila nu te urăște, nici nu te privește, de fapt, nu exiști pentru ea. Te va omorî cu o indiferență absolută, fără să te țină minte o secundă.

Asta este Daesha, ISIS. Tinerii ucigași din sala pariziană Bataclan au acționat asemenea unor roboți umanoizi, sau morți vii, mitraliind oameni la snop de parcă stropeau grădina cu furtunul. Și apoi au ieșit din viață declanșând vestele explozive cum tragi apa la closet.

Acum țintele n-au mai fost, ca în ianuarie, autorii unor caricaturi nefericite sau evreii de la magazinul Kosher – așa cum spunea președintele Obama, ținta atacului a fost, dincolo de Franța și de Europa, umanitatea însăși.

Acestea nu mai sunt atentate. E vorba de un atac care face parte dintr-un război.

Din al treilea Război Mondial, oricât de șocant ar suna.

Al Qaeda, autoarea atacurilor din 2001 asupra Gemenilor din New York, a fost întotdeauna o rețea difuză, o nebuloasă teroristă, aflată peste tot și nicăieri. ISIS ocupă un teritoriu cât al României, are o capitală și se pretinde un stat. Un stat care a declarat război întregii lumi civilizate. 

Raportul de forțe nu e atât de dezechilibrat pe cât pare, ISIS împotriva SUA, Europei și Rusiei, pentru că atacurile jihadiștilor sunt conspirate, sinucigașe, fulgerătoare, ucid la întâmplare civili lipsiți de apărare și se pot produce oriunde și oricând. Ridicolă ideea UEFA de a muta Campionatul European de Fotbal de anul viitor, din Franța, în Anglia sau Germania – ce ar putea opri ISIS să atace și aceste țări?

Practic, niciun sistem de securitate nu e capabil să împiedice până la urmă astfel de asasinate în masă.

ISIS nu poate invada Europa, în acest Război Mondial, dar poate s-o facă de nelocuit. În Israel, după ani în șir de atentate sinucigașe, există meseria de refăcător de cadavre, pentru că religia mozaică cere la înmormântare corpul întreg. E posibil să ajungem și noi, europenii, la o astfel de rutină cotidiană a morții violente.

Și iadul poate fi abia la început. Îndemnurile mobilizatoare care vin de la ISIS spre jihadiștii din Europa spun să se treacă la omorârea necredincioșilor cu orice mijloace, inclusiv la otrăvirea hranei și apei. Mi-e greu să mă gândesc cum ar arăta un atac chimic, bacteriologic sau o bombă radioactivă cu fragmentație în centrul unei capitale europene, dar n-am nicio îndoială că fanaticii ISIS sunt în stare și de asta.

Și atunci, ce e de făcut? În niciun caz ce a sărit să zică fostul președinte Băsescu, lacom de capital politic murdar, în momente pline de durere omenească: să închidem granițele și Europa să-i expulzeze pe toți refugiații.

Adică, ce să facem, să-i trimitem înapoi, să fie măcelăriți de Daesha, de care abia au fugit? Să-i aruncăm în Mediterana?

Aceste omucideri, ca și cele din ianuarie, n-au fost comise de migranți veniți cu pluta ieri, ci de cetățeni născuți și crescuți în Europa.

Soluția e dată de suporterii germani, cântând alături de cei francezi Marseieza, la ieșirea de pe Stade de France, după detonări. O largă coaliție militară, America, Europa, Rusia, care să intervină la sol în Siria și Irak și să chiureteze „Matca” ISIS, de unde vine răul. Așa, s-ar rezolva și problema refugiaților, mulți dintre ei ar putea să se întoarcă acasă.

Altfel, a lupta la nesfârșit, cu șanse mici, pe străzile Europei, Rusiei sau Americii, împotriva grupurilor de jihadiști acoperiți, în vreme ce partidele extremiste vor crește în sondaje, mi se pare o nebunie sângeroasă.

Semnul acesta rău, ochiul de șarpe, n-a mai apărut deasupra Europei din anii `30, ai ascensiunii nazismului. În finalul „Oului de șarpe” al lui Ingmar Bergman, un doctor care făcea experiențe groaznice pe ființe umane, un Mengele avant la lettre, depistat de Poliție, ia o pastilă de cianură în timp ce se aud bubuituri în ușă, își apropie de chip o lampă de birou și o oglindă, și studiază până în ultima clipă contracțiile sardonice ale faciesului său cuprins de moarte.

Atunci, unitatea Europei împotriva monștrilor a venit mult prea târziu, după lașități și cedări nici măcar utile.

Acum, egoismul național, izolaționismul cinic în fața terorismului total practicat de ISIS, pot să ducă la sfărâmarea Ideii Europene pentru Dumnezeu știe câtă vreme. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult