Omul de știință Stephen Hawking a murit la vârsta de 76 de ani. „Universul n-ar însemna mare lucru, dacă n-ar fi casa oamenilor pe care îi iubești”

Foto: Guliver Getty Images

Omul de știință Stephen Hawking, cea mai strălucitoare stea a cosmologiei moderne, cum îl numește The Guardian, a murit la reședința sa din Cambridge. La primele ore ale dimineții, cei trei copii ai săi au dat un comunicat prin care anunțau decesul. 

„Suntem profund întristați că tatăl nostru a încetat din viață astăzi. A fost un mare om de știință și un om extraordinar, a cărui muncă și moștenire vor trăi mulți ani de acum înainte. Curajul și perseverența sa combinate cu intelectul său strălucitor și umorul său au inspirat oameni din toată lumea. Odată, el spunea: „Universul n-ar însemna mare lucru, dacă n-ar fi casa oamenilor pe care îi iubești”. Ne va lipsi pentru totdeauna”, au scris copiii săi, Lucy, Robert și Tim.

Ideile lui Hawking au modelat viziunea contemporanilor săi despre Univers. Este autorul unei teorii despre găurile negre, care îi poartă numele,  iar cartea sa „Scurtă istorie a timpului” a fost cea mai populară carte de știință din toate timpurile: a fost tradusă în 35 de limbi, a fost vândută în peste 10 milioane de exemplare și s-a aflat pentru patru ani pe lista de best seller-uri din Sunday Times.

„Încercam să creăm o carte care să fie corectă din punct de vedere științifică, fără a fi impenetrabilă pentru cititorul de rând, pentru cineva ca mine. Contribuția mea primară a fost să-i pun încontinuu lui Stephen întrebări și să nu renunț până când nu înțelegeam tot ce încearcă să transmită. Procesul a necesitat multe luni de coresponență, întrerupte de crize medicale ce au dus la o traheotomie, care l-a lăsat pe Stephen complet incapabil să vorbească. Mulțumită hotărârii sale feroce și a unui software remarcabil, Stephen a fost capabil să lucreze la carte și a terminat în final primul draft în toamna anului 1987”, povestește Peter Guzzardi, editorul „Scurtei istorii a timpului”. Împreună cu fiica sa, Lucy, Hawking a publicat în anul 2007, cartea „George şi cheia secretă a universului”, în care vorbește despre Univers pe înțelesul copiilor.

Fascinat încă dintotdeauna de știință, Hawking a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică, o boală neurodegenerativă cumplită, la scurtă vreme după ce a împlinit 21 de ani. Deși speranța de viață în cazul acestei afecțiuni este foarte redusă, Hawking a mai trăit 55 de ani. La 10 ani după diagnostic, a devenit unul dintre cei mai tineri membri ai prestigioasei Royal Society, iar cinci ani mai târziu a obținut titul prestigios de Lucasian Professor la Universitatea Cambridge, titlu deținut anterior de Newton.

Constrâns să stea, mare parte din viața sa, într-un scaun cu rotole și să vorbească cu ajutorul unui sintetizator de voce, Hawking a avut o strălucitoare carieră în cercetare științifică, a scris cărți și a devenit o sursă de inspirație pentru oamenii din lumea întreagă.

A avut apariţii scurte în „Star Trek" şi „The Simpsons”, iar vocea sa apare pe înregistrări ale trupei Pink Floyd. „The Theory of Everything”, filmul premiat cu Oscarul pentru cel mai bun actor, pentru interpretarea lui Eddie Redmayne, spune povestea relației cu sale cu Jane Wilde, femeia cu care a fost căsătorit vreme de 25 de ani și cu care a avut trei copii.

„Încerc să duc o viață cât mai normală posibil şi să nu mă gândesc la starea mea sau să regret lucrurile pe care mă împiedică să le fac, care nu sunt atât de multe”, spunea Hawking despre boala sa.

După anunțul decesului lui Hawking, NASA a scris pe pagina sa de Twitter. „Teoriile sale au deblocat un univers de posibilități pe care noi și lumea le deblocăm. Fie să zbori ca Superman în microgravitație, așa cum le-ai spus austronauților de pe Stația Spațială Internațională în 2014”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp