Pentru că e weekend și zăpada de afară mai acoperă puțin din zgomotul social, m-am gândit că ar fi mai bine să vorbim despre ceva ce ne-a consumat în ultimii ani, mai ales după ce a apărut pandemia: de ce unii oameni nu au încredere în știință. Foto: Igor Stevanovic / Alamy / Alamy / Profimedia

Considerat o versiune modernă a lui Indiana Jones, Albert Lin, inginer și om de știință, a devenit cunoscut pentru faptul că folosește tehnologii avansate ca să exploreze situri arheologice și orașe pierdute. În 2008 a plecat în căutarea mormântului lui Genghis Khan, iar expedițiile sale în întreaga lume au continuat în ciuda faptul că în 2016 și-a pierdut piciorul drept. După seria documentară Orașe pierdute din 2019, produsă de National Geographic, Lin revine cu un al doilea sezon: „Orașe pierdute și redescoperite, cu Albertin Lin”.

Din farfurii mâncăm, cu paharul bem apă, cu furculița servim felul al doilea, lingura este destinată supei sau ciorbei, la teatru mergem pentru a vedea piese de teatru, în magazine cumpărăm produse. Războaiele sunt războaie, pandemiile sunt pandemii. Să spunem lucrurilor pe nume. Nu pot exista mai multe adevăruri sub soare.

Care este statutul cercetătorului în România? „.Din păcate, un statut foarte prost. Aproape ai crede că este vorba de o clasă care trebuie exterminată”, a declarat profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Drama cea mare este că acest gen de discurs (nici măcar conspiraționist, ci făcând dovada unei drăgălașe, dar toxice ignoranțe) este deopotrivă contradictoriu în sine și teribil de molipsitor.

Am scris acest articol în 1989. Recitindu-l, constat că propune un concept neobișnuit, cu semnificații cât se poate de actuale: caracterul negativ al informației. Prețul înlăturării ziarului de ieri. Drept care, să zicem că îl republic, cu toate că nu mai știu dacă atunci l-am publicat undeva.

Nu putem continua să credem că ceaiul de mușețel ne vindecă de ulcer sau că semințele de dovleac ne vindecă de cancer. Suntem în secolul 21. Asta se numește involuție. Dacă tratamentele astea ar fi funcționat în istorie, nu mai aveam nevoie de moleculele din ziua de azi. (Foto: Getty Images)

„Pe vremea comunismului erau scoși în față într-adevăr cei foarte performanți, prin aceste examene foarte dure, dar se ignora sau se încerca să se acopere faptul că imensa parte a societății se afla foarte  jos, pe o scară a evoluției culturale.” Foto: captură „În fața ta”, Digi24

Doar 2% dintre români au putut răspunde corect la mai mult de 8 întrebări simple despre știință și tehnologie, în cadrul celui mai recent Eurobarometru privind cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de aceste domenii. Procentul este cel mai mic din UE, în condițiile în care media europeană la acest capitol este de 24%.

Maica se gândea pe de o parte să se ducă și ea să facă vaccinul, căci mătușa mea îl făcea. Pe de altă parte, îi era tare frică de asta. (Foto: Getty Images)