L’heure bleue – o experiență imersivă la Muzeul MINA, noul proiect al Festivalului SoNoRo și primul de acest gen din România, propune publicului o experiență senzorială complexă, printr-o sinergie a simțurilor auditiv, vizual și olfactiv, într-un concert programat de patru ori în această săptămână: joi, 26 septembrie, și vineri, 27 septembrie 2024, la ora 18:00 și la ora 20:30. Am discutat cu Răzvan Popovici, violist și directorul executiv al Festivalului SoNoRo, și cu Florin Piscociu, coordonatorul proiectului L’heure bleue.
E un fapt cunoscut că muzica, mai ales cea clasică, încântă sufletul, ajută la o stare mentală pozitivă, pe scurt, te face să vezi viața mai frumoasă. Dar ce legătură există între muzică și neuroștiință?
Filosofia proiectului L’heure bleue este să schimbe paradigma concertului clasic și să ofere o experiență artistică mai cuprinzătoare și imersivă. De asemenea, scopul proiectului este să depășească limitările tradiționale ale ascultării muzicii clasice și să creeze un mod nou de a înțelege estetica muzicală, care să includă trei simțuri (auditiv, vizual și olfactiv) și să depășească asemănarea cu prototipurile standard, tradiționale și cultural acceptate.
Această experiență complexă, bazată pe cercetarea din ultimii 10 ani din neuroștiințele cognitive și neuropsihologie, se va realiza prin crearea unei atmosfere liniștite și contemplative, inspirată de perioada crepusculului. Muzica interpretată de violistul Răzvan Popovici și de pianista Diana Ketler, însoțită de proiectarea imaginilor în mediul imersiv de la Muzeul MINA – picturi semnate de Hokusai, Cézanne, El Greco, Munch și Van Gogh, printre alții – și de stimulare olfactivă vor crea emoții care transcend realitatea palpabilă. Cercetările din ultimii ani au demonstrat că muzica are un impact semnificativ asupra creierului și a sistemului nervos central, reducând stresul, stimulând creativitatea și îmbunătățind concentrarea și memoria. Beneficiile pentru public vor fi multiple, căci se va experimenta o nouă paradigmă de receptare a muzicii, iar la final vom putea afirma că experiența de ascultare a muzicii clasice nu a fost reinterpretată sau alterată, ci că a fost îmbunătățit mediul de ascultare, având la bază știința.
În ce constă exact experiența pe care o propuneți și cum ați ajuns la această formă inedită de artă multisenzorială?
Acest proiect continuă spiritul nonconformist al Festivalului SoNoRo, unde ne reinventăm constant de 19 ani și propunem publicului teme și programe muzicale complexe. Ne-am dorit foarte mult să creăm, apoi să fidelizăm un public pentru muzica de cameră din România și iată că anul viitor vom ajunge la 20 de ani de existență, deci viziunea și perseverența noastră au dat rezultate. Atunci când bunul meu prieten Florin Piscociu mi-a propus acest proiect cu implicarea neuroștiinței, m-am gândit că va fi cu adevărat primul proiect de acest gen din România și noi, cei de la SoNoRo, suntem pregătiți să îl facem.
În ultimii ani au existat proiecte internaționale care au explorat legătura dintre muzică și creier, dar L’heure bleue unifică mai multe aspecte inovative precum: mediul imersiv în care vom integra muzica clasică, vizualuri bazate pe neuroestetică și stimuli olfactivi, constituind o experiență multisenzorială unică; aplicarea în timp real a principiilor neuroestetice – spre deosebire de proiectele anterioare, care s-au concentrat pe studiul efectelor muzicii asupra creierului, noi vom aplica activ principiile neuroestetice pentru a crea experiența în timp real; sincronizarea multisenzorială complexă în care vom coordona în mod dinamic muzica, elementele vizuale și stimulii olfactivi, bazându-ne pe cercetări avansate în integrarea multisenzorială; personalizarea neurală implicită – vom introduce elemente de imprevizibilitate controlată care vor face ca fiecare experiență să fie incomparabilă, adaptându-se implicit la procesarea neuronală individuală a fiecărui spectator; convergența artei, științei și tehnologiei unde, cu toate că au existat încercări anterioare, proiectul nostru reprezintă, probabil, una dintre primele inițiative internaționale și prima din România care integrează aceste domenii.
Care sunt elementele de neuroștiință care stau la baza acestui experiment?
Este un răspuns complex, dar vom preciza esențialul. Așadar, neuroestetica este o ramură a neuroștiințelor care studiază bazele biologice ale experienței estetice și artistice. Aceasta explorează modul în care creierul nostru percepe, procesează și răspunde la stimuli considerați frumoși sau plăcuți din punct de vedere estetic, fie că este vorba de artă vizuală, muzică, arhitectură sau alte forme de expresie artistică. Cercetătorii din acest domeniu folosesc tehnici de neuroimagistică și alte metode experimentale pentru a înțelege care zone ale creierului se activează atunci când experimentăm frumusețea sau când apreciem arta.
Studiile din neuroestetică au relevat că experiența estetică implică multiple regiuni cerebrale, inclusiv cele asociate cu procesarea vizuală, emoțională și cognitivă. De exemplu, s-a descoperit că anumite caracteristici vizuale, cum ar fi simetria sau proporțiile armonioase, tind să activeze zonele de recompensă ale creierului. Aceste descoperiri ne ajută să înțelegem de ce anumite opere de artă sunt universal apreciate și cum poate arta să influențeze starea noastră emoțională și cognitivă.
În cadrul proiectului, vom crea proiecții vizuale prin utilizarea principiilor din neuroestetică și vom folosi forme simetrice și proporții armonioase, recunoscute din punct de vedere științific pentru capacitatea lor de a activa zonele cerebrale asociate cu plăcerea și recompensa.
În același timp, sincronizările audio și vizuale, în contextul acestui concert imersiv, se vor baza pe principii fundamentale din neuroștiințe, care implică procesarea multisenzorială în creier. Atunci când stimulii auditivi și vizuali sunt prezentați simultan și în mod coerent, creierul nostru îi integrează într-o experiență perceptuală unitară. Acest proces implică activarea sincronizată a mai multor regiuni cerebrale, inclusiv cortexul auditiv, cortexul vizual și zone integrative precum sulcusul temporal superior (STS). Studiile de neuroimagistică au arătat că atunci când sunetele și imaginile sunt bine sincronizate se produce o activare crescută în aceste regiuni, precum și în zonele asociate cu atenția și procesarea emoțională, cum ar fi cortexul prefrontal și sistemul limbic. Această integrare îmbunătățită duce la o procesare mai eficientă a informațiilor și poate intensifica experiența emoțională și cognitivă a spectatorului.
Prin stimularea creierul într-un mod specific vom obține o imersiune mai profundă în experiența muzicală. De asemenea, prin activarea coordonată a multiplelor sisteme senzoriale, vom crea o experiență perceptuală mai bogată, la un nivel mai profund decât o pot face stimulii auditivi sau vizuali în mod izolat. Introducerea componentei olfactive va contribui la consolidarea memoriilor și îi va ajuta pe spectatori să-și amintească mai viu experiența concertului.
În întreaga experiență vom introduce scurte momente de stimuli neașteptați (vizuali, auditivi și olfactivi) care nu vor perturba fluxul general al experienței, ci vor crea „puncte de exclamație” cognitive. Drept consecință, atenția și capacitatea de concentrare vor fi îmbunătățite, iar experiența de ascultare va dobândi profunzimi noi și inedite.
Concertul din cadrul experienței imersive se va numi „Ora albastră”. Ce este acesta și de ce este importantă pentru ceea ce se întâmplă acolo? Vorbiți-ne despre crepuscul și valențele lui în raport cu creierul uman.
„Ora albastră", cunoscută în limba franceză ca „l'heure bleue", reprezintă o perioadă scurtă de timp înainte de răsărit sau după apusul soarelui atunci când cerul capătă o nuanță intensă de albastru. Acest fenomen natural are o semnificație deosebită în cadrul experienței imersive pe care o propune Festivalul SonoRo datorită următoarelor aspecte: semnificația vizuală – lumina specifică acestei perioade creează un contrast natural unic, care poate fi amplificat în cadrul experienței imersive pentru a intensifica percepția vizuală și a oferi o experiență estetică profundă; starea emoțională – „ora albastră” evocă adesea o stare de introspecție și tranziție, reflectând natura transformativă a acestei experiențe artistice, care îmbină contemplarea cu emoția; metafora conceptuală – această perioadă simbolizează tranziția dintre zi și noapte, fiind o metaforă perfectă pentru fuziunea dintre arta tradițională și inovația științifică, ambele explorate în cadrul proiectului.
Crepusculul, care include ora albastră, are efecte semnificative asupra funcționării creierului uman dintre care amintim: ritmul circadian – lumina din timpul crepusculului are un impact crucial asupra reglării ritmului circadian, influențând secreția de melatonină, ceea ce afectează nivelul de alertă și dispoziția emoțională; percepția vizuală – pe măsură ce crepusculul progresează, creierul trece de la procesarea vizuală predominantă prin conuri (responsabile pentru vederea color) la bastonașe (responsabile pentru vederea în condiții de lumină scăzută). Această tranziție accentuează anumite aspecte ale percepției vizuale, ceea ce poate fi valorificat în cadrul experienței imersive; starea emoțională – mulți oameni experimentează o stare emoțională distinctă în timpul crepusculului, caracterizată adesea prin calm și introspecție, datorită modificărilor în activitatea cerebrală induse de condițiile speciale de lumină; creativitatea și procesarea cognitivă – unele studii sugerează că perioadele de tranziție, precum crepusculul, pot stimula creativitatea și gândirea abstractă. În contextul experienței L’heure bleue aceste efecte sunt amplificate prin stimuli vizuali, auditivi și olfactivi, sincronizați pentru a crea o experiență multisenzorială profundă și memorabilă.
Cine sunt oamenii din acest proiect?
Proiectul L'heure bleue – o experiență imersivă la Muzeul MINA este rezultatul unei colaborări dintre experți în artă, știință și tehnologie, o echipă interdisciplinară care a creat o experiență artistică unică.
Această experiență este fundamentată pe cele mai recente descoperiri din domeniul neuroștiințelor și percepției umane și va oferi publicului, cum am detaliat anterior, o călătorie multisenzorială excepțională.
În proiect s-a implicat Asociația Mindlifeline prin intermediul unor consultanți științifici care sunt responsabili pentru integrarea principiilor de neuroștiință și neuroestetică, dar și pentru conceptualizarea din cadrul experienței artistice. Echipa îi include pe următorii: conf. univ dr. Dragoș Cîrneci – Universitatea București, expert în neuroștiințe și coordonator al dezvoltării componentei olfactive; Lea Chibany – doctorandă la Universitatea din Bordeaux, specializată în neuroestetică; Michelangelo Tani, doctorand și cercetător la Universitatea Sapienza din Roma, cu expertiză în neuroștiințele percepției și Florin Piscociu – masterand în neuropsihologie clinică la Tilburg University, consultant al programului, implicat în conceptualizarea, coordonarea și integrarea diverselor aspecte ale proiectului.
Echipei de consultați i s-a alăturat Robert Zgarbură, medic specialist psihiatru și asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.
Pentru componenta olfactivă, am colaborat cu Ami Lungu, fondatoarea brandului de cosmetice organice „Atinge”, o artistă responsabilă pentru designul artistic al acestei componente. Parfumul folosit în cadrul experienței a fost dezvoltat exclusiv din arome naturale, cu o abordare modernă, bazată pe cercetarea în neuroștiințe.
O contribuție vitală în proiect o are Ion Cotenescu, un artist vizual care a dezvoltat tema artistică și vizualurile pentru experiența imersivă. El a implementat principiile furnizate de consultanții științifici, rezultatul fiind o integrare impresionantă a științei și artei care demonstrează că limitele dintre aceste domenii sunt mai mici decât se credea. El a explorat noi modalități prin care muzica și imaginea converg pentru a crea o experiență artistică de 60 de minute, ce combină noutatea și clasicul.
Răzvan Popovici, cum te-ai simțit prima oară? Cum vrei să se simtă cineva care vine joi sau vineri la această experiență?
La început am fost sceptic, dar în momentul în care lucrurile au avansat și am făcut primele teste și proiecțiile de la Muzeul MINA, am ajuns să mă simt precum Alice în Țara Minunilor. Această armonizare a celor trei simțuri are rolul să potențeze receptarea muzicii și să creeze cu adevărat o experiență unică pe care nu am mai trăit-o până acum. Sunt convins că și publicul care va fi curios să ne urmeze în această aventură incredibilă, va fi surprins de ceea ce va trăi și că amintirea acestui concert-experiment va rămâne distinctă în memoria tuturor.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.