În România aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei, aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții. Din păcate această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului. Foto: Inquam Photos / Cristi Vescan

Începând cu secolul al XIX-lea, numărul de ore petrecute la locul de muncă a scăzut în mod constant în țările dezvoltate, așa că în anii '90 a apărut conceptul „săptămânii de lucru de patru zile”, așa cum arată o analiză a platformei The Conversation. Conceptul a fost de la început o cerere politică și economică pentru o diviziune mai echitabilă a muncii. Ideea era de a reduce numărul de ore lucrate, astfel încât mai multe persoane să poată avea acces la un loc de muncă. Foto: Monkey Business 2 / Shotshop GmbH / Profimedia

Până în 2025, se estimează că jumătate din toți angajații vor avea nevoie de reconversie, recalificare sau de îmbunătățirea competențelor pentru a rămâne relevanți pe piața muncii, astfel că raportul WEF evidențiază necesitatea normalizării conceptelor de reskilling și upskilling în contextul previziunilor pentru anii următori. Toate sursele de încredere citate până acum prezintă un consens general în ceea ce privește direcțiile majore de dezvoltare a competențelor pentru următorul deceniu: schimbarea de focus de pe sarcinile repetitive și manuale către cele care necesită mai multă gândire analitică, creativitate și interacțiune umană abordată corect, personalizat și empatic. Foto: Unai Huizi / imageBROKER / Profimedia

„Deepfake”, un cuvânt care a devenit extrem de popular în ultimii doi ani, odată cu dezvoltarea tot mai mare a inteligenței artificiale. Un deepfake este un tip de conținut digital, de obicei video sau audio, care a fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale și care imită fizionomia sau vocea unei persoane. Iar acestea devin din ce în ce mai greu de distins de cele reale. Algoritmii avansați de învățare automatizată din prezent pot manipula imagini, înregistrări audio și video într-un mod care face ca deepfake-urile rezultate să fie convingător de realiste. Foto: Ivan Ryabokon / Panthermedia / Profimedia

Dacă intenționați să intrați în industria ospitalității, atunci va trebui să vă familiarizați din ce în ce mai mult cu inteligența artificială. Inteligența artificială nu numai că ar putea reduce numărul de locuri de muncă, dar a început deja să schimbe modul în care sunt realizate locurile de muncă existente, gestionând sarcini precum înregistrarea clienților, întrebările clienților și altele asemenea, indică o platformă hotelieră din SUA. Foto: Luca Sola / AFP / Profimedia

Să presupunem că am ajuns la vârsta maturității și ne căutăm un alt job. Ce facem? ne ascundem sau ne cosmetizăm vârsta când scriem la CV sau o îmbrățișăm ca pe un semn al înțelepciunii? Sunt anii de experiență o medalie de onoare sau o barieră în calea inovației? Hai să privim astăzi dincolo de cifrele din buletin și să analizăm experiențele angajatorilor care au angajat vârstnici, ce spun experții, dar și ce încearcă să ne comunice situația demografică. Foto: Jorge Garcia-Romeu Senante / Alamy / Alamy / Profimedia

Trăim într-o țară care face constat comparații între generații și care râde de tineri că sunt nepregătiți și, mai nou, analfabeți functional într-o uriașă proporție. Însă ce face țara pentru a-i ajuta? Nimic concret, doar vorbe și sloganuri politicianiste. Sistemul educațional are cerințe neactualizate la piața muncii, iar sărăcia cu care se confruntă multe familii din România doar adâncește inegalitățile sociale. Înainte să punem etichete dure tinerilor, poate ar trebui să înțelegem mai bine care le sunt nevoile și de ce au ajuns într-un cerc vicios din care se poate ieși doar cu greu. Hai să descoperim astăzi de ce tinerii români sunt cei mai săraci și slab educați din Uniunea Europeană, dar și cum ne afectează sărăcia creierul. Foto: John Wreford / Zuma Press / Profimedia

Ți-e teamă că jobul tău nu va mai exista până în 2030? Ai de luat o decizie acum – aștepți până în punctul în care te simți depășit de situație, sau iei problema în propriile mâini și te pregătești pentru viitor? În ultimul an, discuțiile despre reskilling și upskilling – recalificare/ formare/ specializare - și competențele necesare pentru viitorul pieței muncii au câștigat un capital de interes major din partea liderilor de afaceri, instituțiilor educaționale, guvernelor, dar și al oamenilor de rând, îngrijorați de soarta lor. Foto: Dmytro Zinkevych / Alamy / Alamy / Profimedia

Trăim vremuri complicate și extrem de stresante, iar oamenii pe care îi privim pe stradă par tot mai încrâncenați. Nefericirea se simte peste tot în aer, însă când este validată și de studii, avem confirmarea că ceea ce simțim pe pielea noastră ustură cu adevărat. Un studiu realizat recent de BambooHR, bazat pe răspunsurile a 57.000 de angajați, ne spune că oamenii care muncesc în întreaga lume sunt mai nefericiți astăzi decât oricând de la apogeul pandemiei. Datele au fost colectate între ianuarie 2020 și iunie 2023, și includ angajați din peste 1.600 de companii mici și mijlocii, atât din Statele Unite, cât și din alte țări. Foto: Antonio Guillem Fernández / Alamy / Alamy / Profimedia

„Nvidia” - acesta este numele pe care l-au rostit toți investitorii, economiștii și jurnaliștii financiari în ultima săptămână. Motivul: compania americană a ajuns vineri la o capitalizare bursieră de 2.000 de miliarde de dolari, profitând de cererea masivă pentru cipurile sale care au transformat-o într-un pionier al boom-ului inteligenţei artificiale (AI). Foto: Walid Berrazeg/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia