Înțelegerea modului în care oamenii judecă și iau decizii este fundamentală pentru a putea face asta dar și pentru dezvoltarea inteligenței riscului și abordarea eficientă a provocărilor legate de risc. Foto: Federico Caputo / Panthermedia / Profimedia

Un alt efect pozitiv a fost și acela că pentru scurt timp am putut vedea cum elitele noastre devin ascultătoare, iau notițe și tac iar intervalul acesta (mic) pe care l-am putut cu toții dedica gândirii și nu orgoliilor a fost un timp umplut cu valoare.

În timp ce tehnologia avansează și accesul la jocurile de noroc devine din ce în ce mai ușor, dependența de acestea devine o problemă tot mai presantă în societate. Din ce în ce mai mulți oameni sunt atrași în spirala jocurilor de noroc, iar consecințele pot fi devastatoare. De la pierderi financiare până la distrugerea relațiilor personale, dependența de jocurile de noroc afectează o gamă largă de persoane, indiferent de vârstă, gen sau statut socio-economic.

În România aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei, aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții. Din păcate această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului. Foto: Inquam Photos / Cristi Vescan

Începând cu secolul al XIX-lea, numărul de ore petrecute la locul de muncă a scăzut în mod constant în țările dezvoltate, așa că în anii '90 a apărut conceptul „săptămânii de lucru de patru zile”, așa cum arată o analiză a platformei The Conversation. Conceptul a fost de la început o cerere politică și economică pentru o diviziune mai echitabilă a muncii. Ideea era de a reduce numărul de ore lucrate, astfel încât mai multe persoane să poată avea acces la un loc de muncă. Foto: Monkey Business 2 / Shotshop GmbH / Profimedia

Până în 2025, se estimează că jumătate din toți angajații vor avea nevoie de reconversie, recalificare sau de îmbunătățirea competențelor pentru a rămâne relevanți pe piața muncii, astfel că raportul WEF evidențiază necesitatea normalizării conceptelor de reskilling și upskilling în contextul previziunilor pentru anii următori. Toate sursele de încredere citate până acum prezintă un consens general în ceea ce privește direcțiile majore de dezvoltare a competențelor pentru următorul deceniu: schimbarea de focus de pe sarcinile repetitive și manuale către cele care necesită mai multă gândire analitică, creativitate și interacțiune umană abordată corect, personalizat și empatic. Foto: Unai Huizi / imageBROKER / Profimedia

„Deepfake”, un cuvânt care a devenit extrem de popular în ultimii doi ani, odată cu dezvoltarea tot mai mare a inteligenței artificiale. Un deepfake este un tip de conținut digital, de obicei video sau audio, care a fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale și care imită fizionomia sau vocea unei persoane. Iar acestea devin din ce în ce mai greu de distins de cele reale. Algoritmii avansați de învățare automatizată din prezent pot manipula imagini, înregistrări audio și video într-un mod care face ca deepfake-urile rezultate să fie convingător de realiste. Foto: Ivan Ryabokon / Panthermedia / Profimedia

Dacă intenționați să intrați în industria ospitalității, atunci va trebui să vă familiarizați din ce în ce mai mult cu inteligența artificială. Inteligența artificială nu numai că ar putea reduce numărul de locuri de muncă, dar a început deja să schimbe modul în care sunt realizate locurile de muncă existente, gestionând sarcini precum înregistrarea clienților, întrebările clienților și altele asemenea, indică o platformă hotelieră din SUA. Foto: Luca Sola / AFP / Profimedia

Să presupunem că am ajuns la vârsta maturității și ne căutăm un alt job. Ce facem? ne ascundem sau ne cosmetizăm vârsta când scriem la CV sau o îmbrățișăm ca pe un semn al înțelepciunii? Sunt anii de experiență o medalie de onoare sau o barieră în calea inovației? Hai să privim astăzi dincolo de cifrele din buletin și să analizăm experiențele angajatorilor care au angajat vârstnici, ce spun experții, dar și ce încearcă să ne comunice situația demografică. Foto: Jorge Garcia-Romeu Senante / Alamy / Alamy / Profimedia

Trăim într-o țară care face constat comparații între generații și care râde de tineri că sunt nepregătiți și, mai nou, analfabeți functional într-o uriașă proporție. Însă ce face țara pentru a-i ajuta? Nimic concret, doar vorbe și sloganuri politicianiste. Sistemul educațional are cerințe neactualizate la piața muncii, iar sărăcia cu care se confruntă multe familii din România doar adâncește inegalitățile sociale. Înainte să punem etichete dure tinerilor, poate ar trebui să înțelegem mai bine care le sunt nevoile și de ce au ajuns într-un cerc vicios din care se poate ieși doar cu greu. Hai să descoperim astăzi de ce tinerii români sunt cei mai săraci și slab educați din Uniunea Europeană, dar și cum ne afectează sărăcia creierul. Foto: John Wreford / Zuma Press / Profimedia