Foto: Profimedia
Închidem ochii și ne imaginăm o scenă... Pe o câmpie bătută de vânt, în spatele unui cimitir vechi, sute de pale de turbine eoliene stau tăiate în bucăți, aliniate ca niște oase uriașe de dinozaur. La câteva sute de kilometri (sau mile...) distanță, într-un depozit improvizat pe un teren de vreo zece hectare, zac panouri fotovoltaice strivite, crăpate, mătuite de soare și acoperite de praf care reflectă ultimul lor apus de Soare, așteptând o destinație care nu există (încă) la scară industrială.
La alte câteva zeci de kilometri (sau mile...) se văd, în același amurg crepuscular, siluetele metalice ale unor containere etichetate „baterii uzate de mașini electrice” - moloz electrochimic plin atât cu materiale critice, cât și cu substanțe periculoase.
Aceste imagini sunt partea ”ascunsă” a tranziției energetice. În timp ce guverne, companii și consumatori salută progresele energiilor regenerabile și ale mobilității electrice, realitatea materială din spatele lor devine din ce în ce mai vizibilă: deșeuri, costuri de producție mai puțin ecologice și provocări logistice de reciclare. Când adăugăm cifre la imaginile de mai sus, tabloul devine îngrijorător: un volum uriaș de materiale la sfârșit de ciclu de viață, norme încă plăpânde și o industrie de reciclare care își caută ritmul.
Urgență sau nu, cantitățile de materiale-deșeuri vor crește. Rapid!
Fotovoltaicele, eolienele și bateriile litiu-ion nu sunt chiar neutre din punct de vedere al carbonului. Ele conțin materii prime rare (strategice și critice), sunt fabricate prin procese intensiv energetice și au o durată de viață limitată. Primele dispozitive instalate la începutul anilor 2000 se apropie de finalul ciclului lor de viață. La ritmul actual de instalare, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că până în 2050 vor exista zeci de milioane de tone de module de panouri voltaice în această situație; doar în SUA s-ar putea acumula 10 milioane de tone. Același lucru se întâmplă la scară globală cu palele turbinelor și bateriile litiu-ion, pe măsură ce flote întregi de mașini și parcuri eoliene ajung la etapa înlocuirii sau scoaterii din uz.
„Valul” de deșeuri energetice este deja vizibil în anumite comunități și se va accentua în următoarele două decenii. Această realitate este cu atât mai urgentă cu cât investițiile în regenerabile și vehicule electrice cresc. Fără soluții clare pentru producție curată și reciclare eficientă, riscăm ca „verdele” să devină doar un slogan.
Ce implică producția din spatele verdelui?
Ca orice economist curios care a ratat ocazia să devină inginer, dar și circumspect că ”tot ce e verde e curat”, m-am pus pe citit ca să înțeleg de ce ”regenerabilele” sunt scumpe și reciclarea lor dificilă. Dacă nu am priceput chiar tot, să îmi fie cu iertare.
Panourile solare, bateriile vehiculelor electrice și turbinele eoliene se bazează pe minerale - siliciu, argint, nichel, cobalt, litiu, pământuri rare și materiale compozite - a căror extracție poate solicita emisii intense de noxe, consum semnificativ de apă și poate genera un impact social deloc de neglijat (muncă forțată, exploatarea minorilor, conflicte comunitare, exproprieri).
Mai departe, topirea siliciului la temperaturi foarte înalte pentru fabricarea celulelor fotovoltaice, sinteza electrozilor pentru baterii sau producția fibrelor compozite pentru palele eoliene (din materiale extrem de rezistente, dar greu sau imposibil de reciclat) sunt procese industriale care consumă energie - uneori generată din surse fosile - și folosesc substanțe chimice cu risc ridicat. Așadar „energia curată” invocată ulterior poartă o amprentă „ascunsă” la poarta fabricii: în spatele fiecărui kilowatt-oră de energie regenerabilă există un lanț de procese care lasă urme asupra mediului. Cel puțin asta rezultă din diverse politici și studii de evaluare a ciclului de viață (life-cycle assessment – LCA) și rapoarte ale industriei.
Lanțurile de aprovizionare sunt adesea globale și concentrate în câteva regiuni, ceea ce adaugă riscuri geopolitice - aceste resurse sunt extrase preponderent din China, Congo, Chile, Indonezia, Australia, Argentina, Africa de Sud. Rusia.
De ce apar cimitirele verzi, în care soluțiile regenerabile ajung gunoi?
Imaginea palelor abandonate în câmpuri a devenit simbolică. Aceste structuri gigantice produse din fibră de sticlă și rășină, pentru rezistență și greutate redusă, au fost create pentru a dura decenii întregi la vânturi puternice - ceea ce le face aproape imposibil de dezasamblat sau refolosit. Exact atributul care le face eficiente energetic le face ineficiente economic: nu poți pur și simplu topi și regenera aceste structuri compozitele în forme utile fără procese noi, costisitoare, sau fără a le valorifica în aplicații cu utilitate redusă (de exemplu ca umpluturi pentru ciment). Rezultatul? Numeroase „cimitire” de pale cu milioane de tone potențiale de deșeuri în următoarele decenii . Pentru edificare, căutați stivele de pale din Sweetwater, Texas.
Un panou solar are o durată de viață de 20–30 de ani. Panourile moderne sunt „sandwich”-uri de sticlă, aluminiu, siliciu, folie plastică și adezivi — componente care sunt dificil de separat mecanic și chimic. Structura lor complexă face, de asemenea, reciclarea dificilă și costisitoare. Procesele de reciclare existente recuperează o proporție variabilă din materiale (~ 70-80 la sută sticlă și metale comune), dar refolosirea completă a materialelor valoroase (siliciu de înaltă puritate, aur/argint în cantități mici) rămâne scumpă și solicitantă tehnic. De cele mai multe ori se recuperează doar sticla și aluminiul; restul se pierde. De aceea, multe module ajung fie la „reciclare generală”, fie în depozite. Există astfel de depozite de panouri și centre de colectare în SUA și Europa sub forma unor ”hub”-uri private care strâng modulele uzate, dar capacitatea industrială de reciclare care să asigure o buclă circulară reală este încă insuficientă. În unele cazuri companii private construiesc fabrici de reciclare și facilități pentru a produce materiale secundare - sticlă reciclată pentru panouri.
Bateriile sunt amestecuri complexe: electrolit lichid, catod/anod cu metale critice (nichel, cobalt, mangan), separatori și... o carcasă. La sfârșit, materialele utile sunt încă prezente, dar sub formă de „black mass” (sună vâscos, nu?) de metale valoroase care necesită recuperare hidro-metalurgică sau piro-metalurgică - procese care trebuie optimizate pentru a fi profitabile și mai puțin poluante. În plus, bateriile uzate prezintă riscuri de incendiu și poluare chimică. În lipsa unor fluxuri eficiente de reciclare, stocarea lor devine o problemă de siguranță civilă. Parcurile temporare pentru colectarea bateriilor uzate dețin spații speciale înainte de a fi trimise la centre de reciclare. Procesul logistic este deci complex și periculos, dacă gestionarea nu respectă regulile de protecție a mediului.
Dar există soluții — ce funcționează acum (sau începe să funcționeze)?
Există deja inițiative concrete care arată că tranziția poate deveni circulară, deci justă. Încep cu reglementarea și țintele obligatorii, unde cea mai pricepută este, desigur, Uniunea Europeană. CE a adoptat reglementări stricte pentru baterii (Batteries Regulation ) și politici de economie circulară care cer responsabilitatea extinsă a producătorului, ținte de colectare/recovery și limitări la exportul de deșeuri. Astfel de reguli pot crea cerere pentru industriile naționale de reciclare și forțează proiectarea produselor pentru folosire și reutilizare. Similare sunt Planul de Acțiune pentru Economia Circulară al CE , respectiv Regulamentul UE de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile (ESPR) , care stabilesc criterii și introduc standarde de reciclare.
Al doilea pilon îl reprezintă inovațiile/soluțiile tehnologice de reciclare. Pentru pale eoliene proiecte precum ZEBRA sau inițiativele Siemens Gamesa testează pale realizate din rășini complet reciclabile. Alte soluții transformă palele uzate în componente pentru industria construcțiilor. Pe zona de panouri fotovoltaice companii precum Solarcycle (SUA) dezvoltă tehnologii capabile să recupereze până la 95% din materialele valoroase. În Europa, programele sprijinite de IEA-PVPS explorează reciclarea avansată a siliciului. Pentru baterii, centre precum ReCell (SUA) și companii ca Ascend Elements sau Northvolt dezvoltă procese hidrometalurgice care recuperează nichel, cobalt și litiu cu randamente mari, reintegrându-le în baterii noi.
Corelat cu tehnologia, un al treilea pilon îl reprezintă regândirea modelelor de business, prin introducerea a ceea ce se numește responsabilitatea extinsă a producătorului (extended producer responsibility – EPR) amintită și anterior. Sistemele EPR sunt cele în care producătorii plătesc pentru colectarea și reciclarea propriilor echipamente/produse la sfârșitul ciclului de viață. Costurile reale merg deci către cei care proiectează și vând tehnologia, pentru stimularea unei abordări de refolosire și, în consecință, a unui design inteligent, modular și recuperabil. E de discutat cât de mult se reflectă aceste costuri în prețul plătit de utilizatorul final...
EPR se îndreaptă astfel către ideea de standard. „Design for disassembly” devine un motto: produsele sunt gândite din start pentru a putea fi dezasamblate și refăcute. Direcția pare justă: producătorii vor adopta gradual componente standardizate, montaje ușor de demontat și materiale care pot fi separate fără procese chimice costisitoare. Angajamente publice ale unor producători mari (Siemens Gamesa) de a produce pale 100% reciclabile până în 2040 sunt pași importanți, deși scalarea rămâne o provocare.
Un ultim pilon – de bun simț – ar fi investițiile în infrastructură și localizarea (scurtarea) lanțurilor de reciclare. Sunt deja firme (aminteam mai sus ca exemplu Solarcycle) și investiții (joint venture-uri și proiecte private) care vizează construirea de fabrici și facilități regionale de reciclare (sticlă de panouri, baterii EV), care contribuie la crearea unor lanțuri mai scurte, mai transparente și mai puțin poluante. Desigur, și parteneriatele public-private și granturile pot accelera aceste investiții. Bani să fie.... Știința. Și voință.
Care ar fi lecția de maturitate a tranziției verzi?
Partea întunecată a verdelui nu trebuie citită ca o critică împotriva ”regenerabilelor”. Fără îndoială, ele sunt astăzi soluțiile pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră și combaterea schimbărilor climatice (chiar dacă sunt ”urâte”...). Nu este, deci, o temă care să demonizeze tranziția energetică. Este, mai degrabă, un semnal de maturizare: energia curată are nevoie și de creier — proiectare mai bună, reglementare, infrastructură de reciclare și modele economice care internalizează costurile post-utilizare. Pentru a fi sustenabile ”pe bune”, trebuie să integrăm în ecuație și finalul ciclului de viață.
Cred deci ca tranziția verde trebuie să treacă de la adolescența entuziastă la maturitatea pragmatică. Energia curată trebuie să fie însoțită de o producție curată, o reciclare eficientă și o gândire circulară eficace încă din faza de design. Dacă nu facem asta acum, vom converti o parte din beneficiile climatice într-un alt tip de poveri locale și globale și riscăm să înlocuim o criză climatică cu o criză a deșeurilor.
Să vedem cum transformăm umbrele în lumină verde.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Rezervele sunt încă mari, dar și cererea.. Așa că se mai speră la câteva decenii de huzur. N-apucă Putin..
Ăsta e și motivul pentru care se tot caută soluții, nu e vorba doar de emisiile alea de gaze. Că nu după Greta și gașca ei, care pune mustăți lui Mona Lisa, s-au luat.
Apropo, pe primul loc la fotovoltaice e de departe China (~890 GW), care are și cel mai accelerat ritm de creștere de la an, la an. Americanii sunt mici copii, iar Europa nu produce nici pe jumătate, iar de prin 2020 e în declin.
China, deși se bazează încă pe cărbune, controlează și 80% din lanțul de aprovizionare cu panouri fotovoltaice, asta însemnând job-uri pentru aproape 3 milioane de persoane, comparativ cu Europa = 650 de mii și SUA = 260 de mii.
Iar ceea ce face China e de luat în seamă, chiar dacă la putere sunt comuniștii lui Xi. O țară cu un rover pe Marte și două pe suprafața Lunii, nu trăiește din lozinci tovărășești.. Au depășit demult sloganul : "Un bob de orez, pentru fiecare chinez"
Altfel, cum bine spuneți, trebuie îmbunătățită reciclarea, chiar dacă nu e profitabilă. Și am citit despre câteva soluții ingenioase. Orice asemănare cu "inginer" e pur întâmplătoare. Dar de ce n-ar veni o soluție genială chiar de la un economist..?
Sunt pe tarabă și gogoși de genul "Produc mai puțină energie decât s-a consumat la fabricarea lor". Dar cine pune botul..?
Una peste alta, energia solară e gratis și-o putem folosi încă vreo 4 miliarde de ani. Panourile fotovoltaice țin și ele 25-30 de ani, iar costul lor se amortizează în 1-4 ani. Cred că merită să ne batem capul cu ele.
Măcar până ce obținem mai ieftin Hidrogenul ăla, prin electroliză. Aburi pe țeava de eșapament și Greta în Nirvana.. Poate se potolesc și cu vandalizatul operelor de artă..
95% din populația planetei îl vede mort, 5%,(teoretic, că de fapt nu i-a întrebat nimeni, doar li s-a ordonat de sus...) îl văd "viu" și se sinucid economic ritualic în numele Greenului și profetesei sale, Gretuța Tâmpituța!
Și în timp ce 95% din populația planetei prosperă, restul de 5% o ia în freză cât se poate de verde.
Shit happens.
NU se poate!
Articol incorect politic, chiar ... transfobic! Si putin rasist, pt gust.
Ma gandesc la perplexitatea pe care ar trebui sa o simta un creier spalat verde.
Degeaba le spui ca traiesc intr-o realitate paralela cu lumea reala, zeita Greta le-a luat mintile.
Hai, nu săriți toți la ăla de 15.000 Euro, că nu vă cred.
Unde am vrut să ajung? Guvernul ar trebui să subvenționeze această diferență de preț. Dar foarte probabil, în loc de asta se vor stabili niște norme europene care vor obliga atât producătorii cât și beneficiarii să se limiteze la pachetul de 15.000 de euro. Am rezolvat-o și pe asta.
Eu, de exemplu, sunt de acord ca din contribuția mea la bugetul statului să fie subvenționat o parte din prețul de achiziție al unei mașini electrice, chiar dacă nu o cumpăr eu. De ce? O să inspir mai puțin aer poluat, cu cât sunt mai multe mașini electrice în trafic.
Știu de pe acum că ai contra-argument și la asta, cum că energia pentru încărcarea bateriilor la mașinile electrice provine inclusiv din metode de producție poluante (cum ar fi arderea cărbunilor sau a gazelor). Așa este, dar facilitățile de producție poluante sunt la distanță de oraș și este treaba producătorului de energie să filtreze noxele.
Când se construiește o mașină electrică, se produce mult mai mult dioxid de carbon, în special pe partea de producție a bateriei, astfel că aceasta pleacă din start cu un bagaj suplimentar echivalent a 120.000 km de rulaj cu o mașină propulsată de un motor termic. Dacă nu atingi punctul acela cu prima baterie, pentru ca se știe ca acestea se deteriorează și descarcă în timp, fie că mașina rulează fie că nu, ajungi să poluezi mai mult. Pe deasupra nimeni nu mai schimbă bateria după un număr de ani pentru ca mașina nu merită și atunci totul ajunge la groapa de gunoi pentru că bateriile actuale nu se justifică economic să fie reciclate ca și cele clasice pe bază de plumb.
Când vine vorba de prima de casare, dacă am casa 5 mașini euro 4 și le-am le-am înlocui cu 5 euro 5 sau euro 6 uzate, și-ar constata o reducere a poluării mai mare decât dacă am înlocui o mașină euro 4 cu una electrică iar alte 4 ar contuzia să circule. Nici nu are rost să mai discutăm că persoana care are bani pentru mașina electrică nu casează o mașină mai poluantă ci probabil de la euro 5 în sus, așa ca practic ai o subvenție pentru bogați.
Dar nu-i asa, totul este sustenabil si verde, traiasca Greta &co. !!!
Asta in timp ce pe rusi, chinezi, indieni, americani (nord si sud) ii doare fix in fata la 2 metri de poluare si rid de europeni cum se impusca singuri in genunchi cu standarde absurde ce pun economia pe butuci.
În plus, în continuare se menține ideologia pericolului prezentat de către CO2. Nu face nimeni diferența între poluarea adevărată a aerului, apei, solului cu tot felul de chimicale dăunătoare vieții și emisiile de CO2, care nu numai că nu e un poluant, ci e un gaz INDISPENSABIL pentru plante și deci pentru viață în general. Fără CO2 nu ar exista viață pe pământ. Dar ideologii schimbărilor climatice se luptă cu el ca nebunii, condamnându-ne la recesiune și degringoladă economică pentru ce? Pentru fantasmele lor. OK, există o ușoară încălzire climatică, observabilă în ultima perioadă. Iar CO2-ul e un gaz cu efect de seră. Dar dacă suntem onești și privim lucrurile pur științific NU se poate preciza cât din încălzirea asta climatică e influența omului și cât e ceva natural. Fiindcă încălziri și răciri ale climei au mai fost la scara istoriei, fără ca omul să aibă atunci vreo influență. În plus, chiar dacă problema ar fi doar influența activităților omului, nimic nu ne garantează că dacă se reduce CO2-ul emis, procesul de încălzire se va opri sau măcar potoli. Prin urmare se merge cu ideogia în orb, de parcă noi europenii am fi proprii noștri dușmani. Așa se întâmplă când ideologia absurdă ia locul rațiunii....
Și textele astea cu globalismul luat în totalitate ca rău, este altă manipulare muscală pentru că ei au pierdut la jocul ăsta.
Ca de-obicei iarăși te umpli de ridicol cu texte manipulatoare și exemple hilare, de parcă vecinul ar fi un pericol existențial și ăștia de la noi și-ar face de cap la nesfârșit sub astfel de pretexte. Mai ales acum, se încerca să se realizeze un anume echilibru care oricum este o alegere mai bună decât tot felul de inepții puse pe masă. Sigur că dacă scopul este instaurarea putinismului în țară, atunci se fac campanii de marketing.
Nu este propagandă globalista cum îți place ție și alor tăi să vehiculati. Este propagarea media, de bună credință a ceeace se întâmplă în prezent și nu doar în România. Agresiunea rusă, putinista a luat avânt în mod special după "prietenia" cu xi.
Sunt mult mai multe surse credibile în comparație cu cele suveranisto-fasciste care bântuie în prezent în Europa. Sua deja a fost acaparata, spre surprinderea întregii planete. Iar, incontestabil, întreaga Europă este în stare de alarmă.
"Suveranistii" tăi, pritre care, cu mândrie te numeri, sunt niște ticăloși vânduți rusiei. În fața mea argumentele tale aberante nu au credibilitate. Stiu ce urmează din partea ți și iată că nu ești singurul, dar nu-mi pasă. Poate voi apuca să văd cum veti începe să vă ascundeți, măcar de rușine.
Era aici un "destept" care spunea că nu putea să dea lovitură de stat cu 21 de oameni. "Uită" avocatul diavolului ca la 21 decembrie '89 nu au fost mai mulți pentru a stârni panica și pune în mișcare masele inspaimantate. Iar deznodământul îl cunoaștem. În sfârșit "mămăligă a explidat".
1) DA, 21 de oameni sunt suficienți pentru a fi o ”scânteie” în public, așa este. Dar asta presupune că lumea deja e nemulțumită la extrem, adică ”butoiul cu pulbere” exista deja. Așa a fost și în 1989. Fără nemulțumirea populară, fără ”butoiul cu pulbere” orice scânteie e fix pix. Deci ce ar fi mai rău, să arunce unii o scânteie a protestelor sau să rămână capacul peste oala nemulțumirii existente, iar presiunea socială să tot crească? Nu zic că așa ar fi făcut Potra și ai lui, adică nu zic că ar fi fost agitatori neapărat, dar ți-am spus logic că vina în acest caz nu poate fi aruncată pe ei, ci pe conducătorii care au adus populația la acel nivel de nemulțumire.
2) Presupunând încă o dată (în mod nedovedit cu certitudine) că gașca lui Potra ar fi fost agitatori ai populației, la ce le trebuiau arme (pistoale cu bile și cuțite) în acest scop? Chiar aș fi curios, fiindcă pentru mine asta nu se leagă. Agitatorii cum ar trebui să procedeze? Să încurajeze populația către revolte sau să o sperie cu arme și agresiuni, ca să stea naibii acasă și să se ferească de ei? Înțelegi ce zic sau e cam greu?
3) Dacă alegerile ar fi avut loc la termen și n-ar fi fost nici anulate și nici Georgescu interzis, atunci cu siguranță Georgescu ar fi câștigat alegerile. Și asta era clar pentru toți. Lumea știa că el urma să fie câștigător și același lucru îl știau și conducătorii. De aceea au și anulat alegerile. Ăsta e motivul real, aia cu rușii e un pretext stupid, adică ”nutreț” pentru fraieri. Deci revenind. Când era clar pentru toți, inclusiv pentru el personal, că va câștiga sigur alegerile, DE CE ar fi vrut Georgescu să mai inițieze o lovitură de stat? Cum așa, câștigătorul alegerilor face lovitura de stat sau pierzătorii? Nu e cumva asta o idee de gâgă? Înainte de a crede orbește orice vine dinspre propaganda voastră, mai gândiți și voi cu propriul cap măcar un pic? Se vede treaba că NU. Și bineînțeles iar o să mă porcăiești în toate felurile, doar fiindcă te îndemn să gândești, nimic mai mult. Dar la voi dictonul după care vă ghidați este: ”urâm și înjurăm, nu gândim” :-( :-(
Pe 21 a fost cum a fost dar mai interesant este cum s-a acționat după 22 și și-a preluat puterea de către gașca moscovită a lui Ilici prin manipulări și minciuni.
Mai "geniule" hai să mă cobor eu la nivelul tău de om care "a muncit", dar, ce să vezi?! nu prea a gândit. Îți reamintesc, deși știi foarte bine, că pentru a induce panica în participanți s-au folosit efecte sonore care imitau focurile de armă. Asta a funcționat și în noaptea de 22. Presarat și cu proiectile reale. Vezi distrugerile din palat și biblioteca.
Probabil că la județeană la drobeta nu a ajuns și știrea asta deși mă îndoiesc.
Deci, deșteptule, la asta ar fi folosit butaforia de arme. Dar ce te faci cu arsenalul găsit în casele lui potra și cu banii? A, dacă nu le-ai văzut tu nu "se ezista".
In rest, stai liniștit, își aveau trădătorii în instituțiile importante, cum dealtfel încă au, care, după semnal, ar fi făcut ce au fost pregătiți să facă, adică să le ocupe.
Ai fi fost în stare să te agăți și de amănuntul ăsta numai să ai impresia că m-ai făcut praf. Înțelegi ce zic sau este peste puterile tale de înțelegere.
Da, c.g. probabil ar fi câștigat alegerile și rusia ticaloasa si-ar fi făcut jocul profitând de prostirea unui număr periculos de mare. Bine că nu s-a întâmplat. Nici cu el nici cu derbedeul de simion.
Și c.g. ar fi vrut să inițieze o lovitură de stat pentru a fi sigur ca pune stăpânire pe țară. Încă nu erau definitivate alegerile, iar lasconi devenea pe zi ce trecea tot mai preferata.
Noi gândim cu propriul cap, nu are nimeni nevoie de o moară hodorogita trădătoare ca tine și javrele tale.
Nu te porcăiesc coane. Îți spun pe numele tău real. Alegerea îți aparține. Și scutește-mă de replică pentruca, chiar, tu nu ai nimic a-mi spune.
- Normal că toată lumea știe că în 21-22 decembrie 1989 au fost efecte sonore gen focuri de armă și cartușe trase aiurea, peste capetele oamenilor. A propos atunci eram încă student. Fix în București. Deși momentul Revoluției m-a prins acasă, în vacanța de iarnă, ulterior, după vacanță m-am întors. Deci nu am fost chiar departe de a lua pulsul momentului. DAR.... ce are sula cu Prefectura? Acele diversiuni ale - sanchi - ”teroriștilor” au fost făcute probabil de către profesioniști ai statului român sau / și rus, nu de niște neica nimeni, antrenați dar pentru lupte directe, de mercenari, nu pentru diversiuni, precum Potra. Pentru diversiuni trebuie să ai legătură într-un fel sau altul cu serviciile secrete, ca să-ți iasă ceva. Dar hai să zicem, de dragul discuției cu tine, că gașca lui Potra ar fi vrut și ar fi putut să facă diversiuni. Ia zi, CUM le-ar fi făcut EI, concret? Că atunci aveau asupra lor DOAR pistoale cu bile și cuțite. Și fără efecte sonore. În 1989 focurile de armă reale au fost trase peste capetele oamenilor, de la etajele clădirilor. Noaptea se vedeau trasoarele. Dar interesant și atunci: cei adunați în balcon-ul CC-ului vorbeau liber și neloviți nu că de niciun glonț, ci nici măcar de o floare.... Revenind la oile noastre, repet întrebarea: cum ar fi făcut ei, gașca lui Potra, o diversiune cu pistoale cu bile și cuțite, că eu nu mă prind. Pistoalele cu bile pot fi doar pe post de efecte sonore, că de la distanță ceva mai mare nu mai fac 2 bani. Iar cuțitele nici atât, că doar nu le aruncau de la distanță, ca meseriașii din vestul sălbatic.... Iar dacă le foloseau DE APROAPE, atât pistoalele cât și cuțitele, cum ar fi procedat? Că s-ar fi dat ei înșiși de gol, nu ar fi mutat vina către o represiune a guvernului. De aproape se vede clar cine trage cu arma sau înjunghie, deci NU se pot face diversiuni. Diversiunile se fac de la distanță, cu agenții ascunși. Eu asta zic, că atât ești / sunteți de surescitați și exaltați și apucați, încât vă repeziți la orice vă livrează propaganda fără niciun spirit critic. Dacă zice propaganda că Georgescu l-a omorât pe taică'su, voi gata, ați pus botu, că e suficient de nesuferit Georgescu pentru voi pentru a crede orice. Dacă se spune iată, că Potra SE DEPLASA CĂTRE BUCUREȘTI având în portbagaj pistoale cu bile și cuțite (obiecte firești pentru niște mercenari) atunci gata! vroia să dea o lovitură de stat. Păi să fiu atent, că și eu m-am deplasat de multe ori către București cu diverse treburi (cum ar fi controale medicale, dar ce mai contează) și nu știu dacă aveam sau nu vreun briceag prin bagaj :-) :-) Că pistoale n-am, totuși. Precizare: arsenalul găsit acasă la Potra NU era asupra sa când SE DEPLASA atunci către București pentru - sanchi - lovitura de stat. ALEA DA, sunt o problemă, fiindcă nu a respectat regimul armelor și munițiilor. Dar din motive necunoscute, Potra nu a considerat necesar să le folosească și pentru lovitura de stat. Acolo îi ajungeau pistoale cu bile și cuțite :-) :-) Arsenalul ăla de acasă îl avea probabil pentru adevăratele războaie ulterioare :-) :-) Probabil alături de ruși și împotriva României / Europei :-) :-) Redevenind serioși, în altă ordine de idiei, îți mai amintesc o mizerie a propagandei care spunea că una de la AUR a vrut să intre în clădirea Parlamentului cu GLOANȚE asupra sa. Și degeaba s-a revoltat și respectiva și toată lumea că e o prostie, fiindddă propaganda a continuat o vreme și chiar a fost o întreagă dezbatere aiurea și pe net. Despre ce era vorba? Tipa avea niște simple gloanțe, NU CARTUȘE. Probabil că cei care n-au făcut armata sau nu știu de capul lor nu fac diferența, care e totuși ca de la cer la pământ. CARTUȘUL e format din glonțul de metal și tubul plin cu exploziv. ACELA e periculos și se poate trage cu el. Dar glonțul, efectiv bumbul de metal fără niciun tub al cadtușului cu exploziv, e nici mai mult nici mai puțin decât ca o pietricică. E la fel de periculor ca o pietricică, în sensul că poți să i-l arunci cuiva în cap și-i faci cucui :-) :-) Dar propaganda e propagandă, nu se lasă ea cu una cu doauă. Așa și cu altele, precum teroarea lui Potra și lovitura lui de stat. De fapt întotdeauna ținta a fost georgescu. S-a căutat mereu ceva sau cineva prin care direct sau indirect, să se agațe Georgescu pentru a fi paradit. Scopul a fost mereu ANIHILAREA politică (dar și umană) a lui Georgescu. EL e pericolul pentru Sistem, nu Potra. Potra nici n-a fost băgat în seamă până la aparția pericolului Georgescu. Dar de atunci se tot caaută, se exagrează, se inventează orice, doar-doar se va întoarce către Georgescu. Astăzi îți convine situația, fiindcă îl urăși pe Georgescu. Dar dacă nu ții la principii și la democrație, mîine-poimâine Sistemul se va întoarce, poate și împotriva vreunuia pe care tu îl apreciezi și îl dorești la conducerea țării. Atunci să te văd ce mai zici....
- Asta cu oamenii loiuali din instituții care la un semn le-ar fi ocupat e deja de domeniul patologicului. Până acum, în cazul armelor lui Potra, te bazai cât de cât pe un argument. Dar de aici încolo, când vorbești de oameni care luau in stituțiile sub control, deja o iei pe câmpii. Nu mai spun că n-ai niciun argument, ci doar o poveste de film la televizor, însă chiar îți recomnad să nu mai zici așșa ceva dacă nu vrei să te considere lumea sărit de pe fix. Cred că realizezi totuși cât de gogonată e ideea și mai ales nebazată pe nimic. Decât, repet, pe antipatia și ura ta față de Georgescu și suveraniști.
- Deci recunoști și tu că Georgescu ar fi câtigat alegerile dacă rămâneau la termen, libere și corecte. Deci n-ar fi avut nevoie de nicio lovitură de stat. Lovitura de stat e ceva riscant: ori te ridici, ori cazi definitiv direct în închisoare. Ce rost are să facă Georgescu ceva așa de riscant când el ar fi fost deja câștigător? Ca să fie sigur că pune mâna pe țară, așa cum zici? E aberant, Odată ce ai câștigat și ești la putere, poți ”pune mâna pe țară” (în sensul de a-ți consolida puterea) cu mijloace pur legale, fără niciun risc. Asta cu lovitura de stat e un fake news și o manipulare cât casa. Dar nu-ți cer să mă crezi acum, eu mi-am spus părerile mele. Dar vei vedea tu singur, peste o vreme, adevărul și cât de mult ați fost voi manipulați. O să te îngrozești singur. Ai doar puțină răbdare și dacă n-o fi așa, accept să mă porcăiești cum îți place ție....