Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Patru motive pentru care politica de salarii publice e complet greșită

Creșterea salariilor în zona publică nu e doar o discuție tehnică, despre cifre, praguri de salarii și deficit bugetar. Deși partea tehnică e teribil de importantă: ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, vorbește cu imensă lejeritate despre creșterea cu 25% a “absolut tuturor salariilor” de anul viitor și pronunță cifra de 63,5 miliarde lei, cât costă acum să plătim toți angajații din sistemul public, ca și cum ar vorbi despre banii de borș. 

O mică precizare: e vorba despre aproape 30% din veniturile bugetului consolidat al acestei țări, totuși... Și, nota bene, cheltuiala asta va crește cu peste 50% în următorii trei ani și va înghiți 8% din PIB-ul României.

E, evident, o problemă tehnică. Indiferent ce se întâmplă în economie, cam 2 milioane de oameni trebuie plătiți la nivelul acesta, în fiecare lună. O cheltuială certă, față în față cu venituri nu la fel de certe. Un indiciu: în 2018 economia va crește, cel mai probabil, cu 3,3%, mult sub procentul de 5,5% pe care sunt făcute toate calculele. Nu e glumă: diferența e de 18 miliarde de lei și e nevoie de muuuuult mai puțin pentru a da peste cap întreaga țară. 

Dar, dincolo de discuția de macoreconomie, există o alta cel puțin la fel de importantă: ce fel de semnale ajung în societate când se întâmplă astfel de lucruri? Desigur, e nevoie de salarii corecte în administrație, sănătate sau educație, fără îndoială. Dar ce soi de mentalitate creează o astfel de politică, interesată exclusiv de salariile publice și complet opacă la lumea de dincolo?

  • În primul rând, creează o competiție complet nesănătosă între stat și privat. Unul dintre cei mai mari exportatori din Moldova pierde constant între 10% și 20% dintre angajați: fie pleacă din țară, fie se angajează la stat. Vă puteți imagina care este costul pentru a sta într-o permanentă stare de recrutare și training?Omenește vorbind, e de înțeles: Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, calcula în aprilie că salariul mediu brut în administrație e aproape dublu față de cel din zona privată: 1.116 euro, față de 652 euro.
  • În al doilea rând, crește costurile pentru toate companiile private. Din nou, creșterea salariilor nu e un lucru rău, în sine. Dar când productivitatea în România e la jumătate față de media UE, orice creștere de cost înseamnă pierdere de competitivitate. Și e deja o realitate: anul acesta, România a pierdut 20 de locuri în clasamanetul global, la capitolul “Salarii și productivitate”. Cu alte cuvinte, ce face azi statul român crescând salariile publice și sacrificând investițiile este că distruge, pur și simplu, viitorul. Dacă și șoselele sunt proaste, și salariile sunt mari, care este avantajul meu competitiv, ca națiune? 
  • În al treilea rând, creează o mentalitate nesănătoasă, de non-performanță. Pentru că în spatele creșterilor de salarii nu e nicio logică de performanță, de evaluare sau vreo urmă de meritocrație, performanța e, practic, egalizată la nivelul cel mai de jos. Cultura în instituțiile publice, în școlile și spitalele din România e de minim efort și minimă rezistență. E un deserviciu enorm făcut celor (destul de mulți) care vor să-și facă bine meseria și să nu fie plătiți la grămadă. O jignire pentru profesori precum cei din Proiectul Merito. Și e păgubos pentru economia privată: în Raportul Global al Competitivității din 2017, a doua cea mai mare problemă pentru afacerile din România este ineficiența sistemului birocratic al Guvernului. Aceeași administrație care are un salariu mediu mai mare decât în Ungaria. Vă puteți imagina ca există un spor de risc și solicitare neuropsihică de 50% din salariu pentru funcționarii publici?
  • În al patrulea rând, încurajează nemunca și dependența de ajutoare. Aceasta continuă discuție despre salarii și creșterea veniturilor, ruptă complet de rezultatul concret al muncii e un mesaj clar că nu e despre a munci, ci despre a fi plătit. Atât. E oare de mirare că, într-un context de genul acesta, aproape jumătate dintre copiii noștri sunt analfabeți funcțional? Profesorii n-au incentives pentru performanță, copiii n-au motive să învețe. Ani de zile de politică publică populistă au transformat România în țara în care oamenii ar fi, teoretic, dispuși să muncească, dar nu caută de lucru, țara cu cea mai mică pondere a populației active în populația ocupată și țara ce se află pe locul trei în lume la criza de oameni. Pentru antreprenorii români care exportă, care se bat cu multinaționale pe piața globală, criza de oameni e un dezastru. Cristian Covaciu, fondatorul IPEC din Alba Iulia, spune în interviul pe care l-am făcut recent cu el că ar putea crește de două ori mai repede dacă ar găsi oameni. 

Din nou, nu e nimic în neregulă cu salariile mari, în sine. Primarii, miniștrii, managerii cu funcții publice, administrația, profesorii, medicii și polițiștii, toți trebuie plătiți decent. Dar conversația națională despre salarii din care lipsește cu desăvârșire ideea de muncă și de performanță năruiește orice șansă am avea pentru a deveni o țară competitivă. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Pe fond dvs aveti dreptate, insa cifrele prezentate pot fi evaluate si interpretate in diverse moduri, pro sau contra maririlor de salarii in orice sector public. Marea problema in domeniul salariilor din sistemul public este, in opinia mea, SPORURILE !!!!! Acum cateva zile un domn pensionar militar manifesta in fata sediului PSD iar aseara iesea pe un post sa denunte ca Colonelul (comandant de unitate, mare unitate): coeficient 2,32-2,74 este pe aceeasi treapta cu sculptor papusi, sufleorul si cu o treapta mai jos decat un artist de circ: coeficient 2,91 sau manuitor papusi, insa a uitat sa precizeze CATE SPORURI sunt in anexa pentru militari !!!! si atentie ca sunt sporuri la sporuri !!!!!! astfel ca un militar sau magistrat ajunge la un salariu mai mare decat cel al sefului statului !!!!! O lege a salarizarii bugetarilor ar trebui sa contina doar salariu pe post SI ATAT.....ASA CUM ESTE IN PRIVAT.....nici macar sporul de vechime nu ar trebui sa mai fie (poate doar acolo unde se face o cariera in sistemul militar sau al magistraturii ).
    • Like 0
  • În principiu, sunt de acord cu tezele enunțate în articol.
    Mi-aș fi dorit însă atunci când se ”înfierează” productivitatea noastră scăzută, să aflăm date despre investițiile în tehnologii, pregătire profesională continuă incluzând evaluarea periodică, impactul politicilor publice în materie (dacă există asemenea politici) și nu în ultimul rând, impactul investițiilor publice, altele decât cele anchetate de către DNA.
    Și încă ceva. Haideți să nu mai dăm cu piatra în resursa umană sau forța de muncă din România. Cum se face că aceeași forță de muncă o dată intrată într-un mediu propice valorizării sale (public dar mai ales privat), dă rezultate opozabile celor mai exigente criterii de evaluare?
    • Like 0
  • Mr.Oh check icon
    Acum sunt in Germania. Realizez automatizarea extinderii unei linii ce produce butoaie din otel de 200 de litri. Linia produce 7000 de butoaie pe zi cu 100 de muncitori. Pretul de piata a unui butoi e de 30 de euro. Firma face un profit de 1.5 milioane de euro pe an. Fiecare muncitor "produce" un profit de 1200 de euro lunar. De fapt masinile produc. Ei doar le regleaza, supravegheaza si le intretin.
    Am calculat ca compania are un profit de cca. 1 euro din 3o de euro cat costa butoiul. Adica un profit sub 3% din pretul produsului. Salarul net al muncitorului reprezinta undeva la 6% din pretul productiei pe o luna.

    Pe piata din Germania mai sunt 3-4 concurenti pe acelasi segment de produse cam de aceiasi marime.

    Romanii se tot compara cu germanii. Ce sa compari? Firma in discutie exista pe piata libera din anul 1900. De 100 de ani tot investeste in utilaje, in oameni, modernizeaza, automatizeaza si isi creste productivitatea. Cati bani a cheltuit aceasta companie in 100 de ani pentru a o face competitiva?
    Cui nu-i place salarul pe care patronatul din Romania il poate oferi dupa 27 de ani de la infintare, nu are decat sa emigreze. Prioritatea unei companii din Romania e sa achizitioneze utilaje, si abia pe urma sa mareasca salarile. Daca vorbim de economia romaneasca atunci vorbim de companii si patrimoniul acestora. Fara patrimoniu nu avem economie romaneasca. Cei 100 de ani trebuie recuperati. Si se recupereaza prin munca. Multa munca. Cand nu sunt masini se munceste manual.

    Cui nu-i convine, sa-si faca propria firma sau sa emigreze. Asta e realitatea. Cu cersitul nu tine. Produsele trebuie fabricate de cineva. Nu vin din neant.

    Cand un muncitor va produce un profit de 1200 de euro pe luna in plus fata de salar si cheltuielile de productie, adica cand o companie va la acelasi nivel ca cea din Germania atunci vor fi si salariile pe masura. Pana atunci la munca sau la emigrare. Nu e varianta.
    • Like 1
    • @ Mr.Oh
      Gogu check icon
      Exista si contraexemple, nu e atat de usor sa compari. Eu stau intr-o tara nu departe de tine unde internetul "casnic" de exemplu merge de 5-10 ori mai incet decat cel din Romania. Si cu toate astea dorelul occidental care trage sarmele e platit mult mai bine decat dorelul din romania desi serviciul oferit e mult mai prost. Mecanicii auto sunt si aici prosti, puturosi si scumpi, insa mult mai bine platiti. Si exemplele pot continua.
      Tine cont ca majoritatea economiei se bazeaza pe servicii, nu pe productie....
      • Like 0
  • John check icon
    Indexul Competitivității Globale lucrează cu 114 indicatori, grupați în 12 piloane, care, la rândul lor sunt estimate și ponderate pe trei direcții. Cele 12 piloane sunt următoarele : instituțiile, infrastructura, mediul macroeconomic, sănătate și educație primară, educație superioară și training, eficiența pieței de bunuri, eficiența pieței forței de muncă, dezvoltarea pieței financiare, nivelul tehnologic, mărimea pieței, rafinamentul afacerii, inovația. În perioada 2016- 2017 au fost analizate 138 de țări, România ocupând locul 62 ( cu un indice agregat de 4,30 ). În perioada de analiză 2015/2016 țara noastră s-a situat pe locul 53 ( indice agregat 4,32 ) – vezi pagina 7. Indicele este calculat pe baza prelucrării datelor furnizate de fiecare țară în parte. Fiecare dintre cele 12 piloane este analizat separat, se obține un clasament al pilonilor, pe țări, din care onor guvernul poate trage unele concluzii cu privire la direcțiile și prioritățile de urmat. Studiați, merită, mai ales, că ne ajută să fim mai la obiect.
    http://www3.weforum.org/docs/GCR2016-2017/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2016-2017_FINAL.pdf
    • Like 1
  • Gogu check icon
    Si totusi, in unul dintre articolele pe care le-ati dat in referinta, spune ca productivitatea e la jumatate fata de germania, insa salariile sunt de 6 ori mai mici. Nu e si asta o problema?
    Cam in aceeasi directie merge si un articol de pe euractiv care face referire la intreaga europa de est, nu doar Romania:
    https://www.euractiv.com/section/economy-jobs/news/central-and-eastern-europe-trapped-in-low-wage-spiral/
    Eu personal incep sa cred ca competitivitatea bazata doar pe salarii mici nu poate merge prea departe si ca secretul dezvoltarii e in alta parte. In valoarea adaugata de ex...
    • Like 0
    • @ Gogu
      Corecta observatia cu Germania. Ideea nu e in niciun caz sa pastram salariile mici. Ideea e sa nu facem treaba otova si fara niciun criteriu, dincolo de acela ca salariile sunt mici.
      • Like 4
    • @ Gogu
      check icon
      Corect!
      • Like 0
  • in esenta, romanul vrea asa: sa termine liceul si sa se angajeze pe salariul de director din Germania! oricine nu e de acord cu vointa lui e un capitalist/anti-roman/slujbas al lui Soros! :))
    • Like 2
  • check icon
    Bag sama că e un fragmențel din lucrarea de doctorat a autoarei pe care o va susține sub conducerea lui Găbiță Oprea sau a lui Viorel Ponta, nu contează... Se vede cum emană lumina analizei.
    • Like 0
  • Cum afli dacă un jurnalist e în slujba corporațiilor și nu în slujba cetățenilor?
    Vezi ce părere are despre creșterea salariului minim. Dacă spune că nu e o treabă bună, că românul nu e productiv și trebuie plătit ca un sclav, pentru că altfel ne pleacă investitorii, l-ai prins pe fraier.

    Cum afli dacă un jurnalist e în slujba statului și nu a cetățenilor?
    Vezi ce părere are despre abuzurile instituțiilor de forță. Dacă le susține și spune că trebuie să-i dăm câteva șuturi în gură democrației pentru binele ei, din nou, l-ai prins pe fraier.
    Spor la numărat. Atenție, unii se încadrează în ambele categorii. :) ''
    • Like 0
    • @ Serban Maraciuc
      John check icon
      Îhî...Simplu, ca pana de lemn. ”In slujba” cuiva ))))
      • Like 3
  • Si in sistemul public salariile ar trebui legate de performante. Am doi angajati, unul rezolva 100 de cereri pe saptamana, altul 10, salariile lor sa depinda de rezultatele muncii lor.
    • Like 4
    • @ Kinga Toma
      check icon
      Nu puteți să-i scrieți asta și Olguței? Sau lui don Liviu...? :)
      • Like 0
    • @ Kinga Toma
      Ionel check icon
      Irelevant....sunt saptamani in care pot fi 10 cereri sau saptamani in care pot fi 500 de cereri......este greu de cuantificat productivitatea in sistemul public
      • Like 0
  • adica ca sa fie bine trebuie sa muncim pe 2 lei?
    • Like 1
    • @ Dorin Ambrozie
      John check icon
      Exemplul cu 2 lei este extrema cealaltă. De altfel, un salariu de 2 lei / minut, v-ar asigura, la program de 8 ore pe lună un salariu de cca 20.000 lei, fără să vă întreb de sănătate sau de productivitatea muncii ( care nu este o invenție socialistă ! ). Cât de bine ancorate în realitate sunt ideile Dnei Vasilescu arată și faptul că de la intenția de dublare a trecut repede la creșterea cu 25 % a ”absolut tuturor salariilor ” în pură manieră de lider sindical ( cumul de funcții incompatibile ). De altfel, dacă există dezichilibre în sistemul public de salarizare – și sunt convins că există cu duiumul – creșterea ”absolut tuturor salariilor” cu oricâte procente nu face altceva decât să agraveze dezechilibrele existente.
      • Like 5


Îți recomandăm

Jamal Khashoggi

Uciderea lui Jamal Khashoggi, cel puţin modul ȋn care aceasta a fost relatată de mass-media turce, înfierbântată ṣi de declaraţiile preşedintelui Erdogan pe aceasta temă, a stȃrnit nemulţumirea cancelariilor occidentale, dar şi interesul internauţilor, şocaţi de aspectele macabre ale relatărilor venite dinspre Ankara.

Citește mai mult

Irina și Tudor Panait

„Câmpul deschis miroase a lavandă permanent atunci când adie vântul. Îmi amintesc mai ales senzația din primii ani: mergeam pe tractor, eram cu câinele și copiii și mai lucram puțin la teren. Era foarte relaxant”, spune Tudor Panait.

Citește mai mult

Oameni in biserica

De ce toți oamenii religioși pe care i-am întâlnit sunt răi? Atenție, am adăugat „întâlnit” pentru că sunt convinsă că există și oameni care merg la biserică de bună credință. Doar că nu i-am văzut eu încă. ( Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu)

Citește mai mult