O declarație a trecut neobservată săptămâna trecută, făcută Theodor Stolojan. Voi traduce termenii tehnici și eleganți, simplificând mesajul (citatul original este la finalul articolului).
Ceea ce mulți politicieni numesc „investiții”, de fapt sunt cheltuieli iresponsabile din banii de la buget, cu efect multiplicator pozitiv minim sau inexistent în economie.
În manuale scrie că investițiile (publice/ private/ public-privat) conduc la creștere economică. E lecția de la care polonezii (de exemplu) nu au lipsit. În anii crizei precedente (2009), Polonia a trecut mai ușor prin turbulențe prin investiții. Iar acesta este doar un singur exemplu - de-a lungul ultimilor decenii sunt nenumărate astfel de strategii pentru ieșirea din crize.
Iar aici vine T. Stolojan cu paradoxul România: deși „investițiile” au crescut de la un an la altul în cifre absolute și ca procent în PIB (sub toate guvernele), creșterea economică a intrat pe traiectorie anemică încă din 2022, când am avut doar 1% pe plus.
Sigur că social-democrații strigă toată ziua la televiziunile pe are le plătesc din subvenții că ei știu cum se guvernează și că „Ilie Sărăcie” a tras frâna de mână, dar:
- un copil de gimnaziu atent pe la școală s-ar gândi de două ori și ar guverna mai bine, fără să aplice rețeta dezastrului - cheltuieli publice imense, care nu produc valoare economică adăugată, dar aduc inflație, indexări din pix ale salariilor minime, pensiilor și veniturilor din sistemul bugetar fără acoperire, pentru care ne-am împrumutat cu dobânzi mari. Imaginați-vă că banii populației s-au dus apoi în marfă și servicii din import. Așadar, ne-am împrumutat cu dobânzi de 6,5%-7 (ajunse azi la 8%) ca să plătim pensii și salarii, ca să generăm inflație, ca să dăm peste cap toate echilibrele (deficitele comerciale, bugetare și de cont curent), crescând importurile și ajutând economiile altor state. Cam asta a făcut coaliția Nicu și Marcel.
- Când iei România la picior, găsești zeci, dacă nu sute sau chiar mii de exemple de „proiecte” realizate cu bani europeni sau din sacul fără fund al tunurilor generalizate, marele program „Anghel Saligny” (vă aduceți aminte că scandalurile legate de program au dus la eliminarea USR din guvernul Cîțu).
- O investiție realizată cu cap are menirea de a facilita crearea de valoare adăugată: faci o autostradă ca să circule oamenii mai mult pe ea, să ajungă mai repede la destinație, să se cumpere mai mult combustibil, să se exporte mai mult, să se meargă mai des în vacanță, la fel cu trenurile. Lipsa investițiilor se vede în domeniul energiei, unde ne-am trezit vara asta că nu mai avem Dunăre pentru nuclear, apă pentru hidrocentrale, la eoliene stăm cum stăm, la stocare abia ne apucăm de treabă. Altfel, dividendele companiilor mari le-am tocat, iar veniturile șmecherilor din consiliile de administrație depășesc orice imaginație. Așa se închide iarăși cercul: nu investim, atunci avem cheltuieli - aruncăm banii peste graniță la bulgari, energia e imens de scumpă, întreaga economie suferă, nu oferim un mediu propice investițiilor străine (avem scădere cu 80% în ultima perioadă raportată).
Digi24 a difuzat ancheta jurnalistică cu trotuarele preschimbate în piste de biciclete spre cimitir în localități fără bicicliști (bani aruncați, iar asta ar trebui să fie penal).
În sectorul 3, primarul Robert Negoiță (de care nu se atinge nimeni, pentru că e ținut în brațe de sistem, indiferent de ce face el pentru el și familia lui din bani publici) schimbă în draci trotuarele, scoate asfaltul și pune dale.
Trecem de praful ca-n Sahara, trecem de șantierele infecte, de muncitorii care probabil lucrează pentru subcontractori la negru și încercăm să calculăm valoarea adăugată adusă de o asemenea „investiție” (în fapt o cheltuială). „Investiția” în trotuare poate avea cel mult efect estetic (le place celor care apreciază rozul). Nu ai nici măcar garanția că o mamă cu un cărucior este mai fericită să-și zgâlțâie copilul pe pavele montate prost, unele mai sus, unele mai jos, unele care joacă sub picioare.
Că se schimbă pavele în România se vede și în cifrele publice ale celor care furnizează marfa. Iată, o companie de profil aproape și-a triplat cifra de afaceri în ultimii 3 ani (vezi infografic).
Care e valoarea adăugată adusă de pavelele montate de Negoiță? Poate doar în buzunarele lui se vede și ale apropiaților. Trotuarele roz nu generează plus valoare, nu pot adăuga la PIB decât foarte puțin. Cam asta înțeleg prin „investiții” guvernele post-pandemie, în fapt cheltuieli pe produse și servicii la suprapreț pentru clientela de partid.
S-ar putea să constatăm că de fapt programul „Anghel Saligny” a fost unul din factorii care ne-au îngropat, care ne-au adus unde suntem, în prag de „junk”, cu inflație cu două cifre, scădere economică, leu slab, dobânzi de miliarde de achitat și spațiu de manevră infim.
Declarația lui Theodor Stolojan de la BNR:
„Vreau să o spun foarte limpede, vizavi de multe prostii care se spun în dezbaterile economice. Reducerea ritmului de creștere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani și jumătate înainte de a se lua orice măsură, așa-zis, de austeritate. Am ajuns cu creșterea economică sub 1% în timp ce pompam tot mai mulți bani publici în investiții. Deci exact rezultatul contrar celui descris de cărțile de economie. Prin urmare, pentru mine, atunci când nu pot gestiona mai bine creșterea economică, prioritară este corectarea deficitelor economice”, a declarat Theodor Stolojan, marți, la Banca Națională a României, în cadrul lansării volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală” (sursa: digi24).
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.