Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Pelerin în țara fără conducători providențiali

Papa Francisc la Blaj

Foto: Remus Achim

Am așteptat să treacă 24 de ore după încheierea adunării de la Blaj ca să scriu câteva rânduri. Cu siguranță că, la cald, emanația spirituală – că până la urmă asta a fost, o experiență de atavism spiritual – a celor 100 de mii de pelerini m-ar fi împiedicat să trec dincolo de emoția momentului. Or, aș vrea să mă deslușesc eu însumi mai întâi și apoi să le transmit și neprezenților la Blaj de ce Papa Francisc a creat acest moment de stază națională. Au fost, cred, puțini acei români care n-au avut măcar un moment de admirație, iar de critici sau nemulțumiți n-am auzit deloc. Ceea ce, pentru vremurile pe care le trăim, e într-adevăr, o stare de excepție. I-am zis stază pentru că ne-am oprit un pic în loc să descoperim și să ne încântăm de altceva decât avem zi de zi.

Papa Francisc politician, diplomat. Da, probabil că este unul de excepție. A reușit în mai puțin de trei zile să armonizeze români cu maghiari, catolici cu ortodocși, politicieni cu prelați, politicieni cu politicieni într-o lucrare ce pare într-adevăr dumnezeiască pentru România pe care o trăim acum. A știut când să zâmbească, când să întindă mâna sau doar să facă o plecăciune, când să sărute un crucifix sau când să dea o mângâiere. Un protocol creștinesc desăvârșit și o cunoaștere a sensibilităților noastre fără cusur.

Papa Francisc pilduitor. A venit în România și ne-a învățat cum să ne raportăm la trecut. În timp ce Sanctitea Sa i-a făcut sfinți pe episcopii-martiri greco-catolici și i-a urcat în icoane, noi, națiunea noastră, n-am reușit nici măcar să le punem pozele în manualele de istorie. 2 iunie va fi o zi de recunoaștere și celebrare catolică a sfinților martiri beatificați la Blaj – asta a rezolvat Papa. Dar, poate ar trebui să înțelegem de aici că întâia datorie de venerare e la București, nu la Roma.

Papa Francisc umil recunoscătorul de vinovăție. S-a dus - pentru că așa a dorit, nu i-a cerut nimeni – într-o comunitate de romi din Blaj pentru a-și cere iertare față de discriminările la care au fost supuși de-a lungul vremurilor. Dacă acest episod lipsea din vizita Papei, i-ar fi reproșat cineva ceva? Nu, pentru că nouă, românilor, nu ne este clar încă dacă îi mai discriminăm pe romi sau nu, dacă suntem politically correct sau dacă ne ducem în discriminare pozitivă. Încercăm să-i reintegrăm, nu ne prea reușește, încercăm să ni-i asumăm ca fiind ai noștri, dar nici aici nu ne prea iese. Dar s-a gândit cineva vreodată să înceapă cu o iertare?

Poate din toate acestea vine admirația pentru Papa Francisc. Din revelația că există oameni buni, oameni structural pozitivi, care rămân în mințile lor când ajung în fruntea mulțumilor și care catalizează caractere, spirite, nu le antagonizează. Oameni care știu să fie și statuari și umili, și astrali și cărăuși ai sufletelor necăjite. Ne-am oprit o clipă în loc pentru că nu am mai văzut și nu am mai avut de decenii un conducător providențial. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • antonia check icon
    Pe mine una vizita Papei m-a surprins placut. Chestia e ca, desi imi foarte plac idei din mai toate marile religii, ma consider de ceva timp, atee. Stiu eu de ce ;D
    Nu cred c-a armonizat pe nimeni cu nimeni vizita asta .In privinta politicienilor, stateau acolo unu' langa altu' politicieni care-si trag la gioale before si after aceasta vizita. De asemenea sunt deosebiri intre ce a fost la Bucuresti, Sumuleu, campia de la Blaj si cartierul romilor de la Blaj. N-o sa spun exact, aici, ce.
    Si totusi...
    Aveam o simpatie fata de ideile Papei de ceva timp, fata de modul in care reuseste sa adapteze o religie milenara la zilele noastre, ale internetului, globalizarii, consumerismului, individualismului...Am stat si eu ca multi altii cu ochii umeziti in fata tv-ului si am simtit pe bune emotia aceea care ti-o da imaginea unei multimi adunate intr-o comuniune, de aceasta data una speciala, cea a Papei, care, nu-i asa ? raspandeste lumina lui D-zeu pe pamant.
    Papa e un domn care intelege foarte bine care e rolul unui Papa pe pamant si intelege ca el e acel Papa care poate influenta , de multe ori major si intentional benefic, mentalitati; e foarte open -minded, iar astfel de oameni ma insufletesc.
    Da, Papa Francisc are har.
    Cat despre poporul roman, a fost unul din momentele in care am fost placut surprinsa ca in Ro se poate organiza ceva frumos si bine si ca prelatii ortodocsi pot da un exemplu admirabil de fraternitate si deschidere.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult