Plagiatul domnului Bode și tăcerea asurzitoare din preajmă

Foto:Inquam Photos / Octav Ganea

Lucian Bode s-a străduit să ajungă cât mai sus în politica românească. Este secretar general al Partidului Național Liberal, deputat și ministru al Afacerilor Interne.

Toamna trecută a fost dovedit plagiator. Nu s-a întâmplat nimic atunci, omul nu a demisionat din funcțiile deținute în partid și în stat. A preferat să arate opiniei publice că are obrazul gros și stomacul tare, că ține la tăvăleală.

Puteau să-i ceară demisia cei din apropierea sa. Dar cine? Șeful său de partid și de guvern este la rândul său un plagiator dovedit. Autoritatea sa morală este praf. Șeful statului îi apără pe plagiatorii „buni”, aflați în barca prezidențială, cel puțin prin tăcere. Și uitând vechile luări de poziție corecte, la adresa altor hoți de texte. Desigur, respectivii erau în conflict cu prezidentul nostru, așa că avem o explicație a intransigenței de pe vremuri.

Reglări de conturi în familia sa politică s-ar putea să vedem ceva mai încolo. Deocamdată e disciplină în partid, s-a făcut zid în jurul secretarului general&ministrului. Trompetele din mass media și de pe rețelele sociale au primit recent un punctaj de atac la adresa concetățenilor critici, care se încăpățânau să nu-și conecteze creierul la propaganda de partid și de stat. Metodele de tip Sputnik păreau să revină în forță, de această dată în mainstreamul politicii românești.

Niciunul dintre oamenii implicați în parcursul doctoral al domnului Bode nu și-a asumat ceva, nu a admis că are vreo responsabilitate. Nici coordonatorul, nici membrii comisiei. Dimpotrivă, unii au ieșit la sfârșitul anului trecut să ne spună că totul era bine și frumos, doar adversarii politici și academicii invidioși aveau o problemă cu teza proaspătului doctor, nu reușeau să vadă noua lumină a cercetării românești și salvarea energetică a țării.

Zilele trecute, o comisie numită de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj l-a declarat – într-o formă soft – plagiator pe domnul Bode. Demisia de onoare a respectivului întârzie să apară. Așa ceva vedem extrem de rar în spațiul mioritic, știm prea bine. Nu am văzut nicio asumare din partea profesorilor care s-au întâlnit cu doctorandul în comisia finală, cel puțin acolo, când l-au uns doctor și cu care apoi s-au dus să bea aldămașul.

Nu am văzut niciun profesor universitar sau cercetător din PNL – și sunt mai mulți – care să-i ceară colegului plagiator să facă un pas în spate, să demisioneze. Unii sunt parlamentari, alții miniștri/ secretari de stat, directori de instituții, consilieri județeni sau locali, membri în birourile locale, județene sau centrale ale partidului. Cu toții au preferat/preferă să tacă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp