Una dintre problemele cronice cu care se confruntă recurent orice guvern este slaba performanță de care se face vinovată ANAF. Potrivit Raportului de performanță pe anul 2024, s-au colectat venituri bugetare nete de 459,87 miliarde lei, la un PIB (Produs Intern Brut) de aproximativ 1765,5 miliarde lei. În procente reprezintă 26,06% grad de colectare, o cifră extrem de redusă - pentru comparație în Cehia este de 35%, iar în Polonia ajunge la 37,5%. Ecartul de TVA (Taxa pe Valoarea Adăugată), diferența între ce ar trebui să încaseze statul și ce încasează în realitate, este de aproximativ 35...40 miliarde lei anual. Banii aceștia nu apar în nicio factură și cel mai probabil provin din fraudele cu cereale, legume, fructe, flori, nisip, balast, pietriș, materiale de construcții, carburanți, alcool, bușteni, fier vechi, tutun, cherestea și lista poate continua.
Pe lângă performanțele slabe ale acestei instituții fundamentale, unde lucrează 22.500 de salariați, se adaugă și lipsa de transparență, recunoscută public în iulie 2025 de ministrul de finanțe, dl. A. Nazare.
Dacă ai o problemă de natură economică, atunci și rezolvarea ei nu se poate realiza cu metode administrative, birocratice sau punitive. Până la urmă, în esență, ANAF prestează un serviciu, nu plasează sateliți pe orbită, nu trimite echipaj uman pe Lună, nu construiește centrale nucleare. Dacă se dorește în mod real o schimbare de paradigmă, în sfera colectării veniturilor fiscale datorate bugetului public de stat, în opinia subsemnatului, soluția este privatizarea parțială a ANAF.
Deși pare de neimaginat, în Europa, Banca Națională a Elveției (Swiss National Bank - SNB), o entitate privată, este deținută în proporție de 55% de cantoane sau bănci cantonale, restul se tranzacționează pe bursă (SIX Swiss Exchange) începând cu anul 1907.
De asemenea, BNR (Banca Națională a României), înființată în data de 1 decembrie 1880, a fost o instituție cu capital mixt, majoritar privat. O treime din capital a fost subscrisă de statul român, iar restul de două treimi de capital privat. BNR a funcționat ca o societate pe acțiuni, fiind similară cu alte bănci centrale din vremea respectivă, până în anul 1948, când a fost naționalizată de regimul marionetă pro sovietic și transformată într-o instituție de stat.
Dacă s-au privatizat Petrom, unde statul prin Ministerul Energiei mai deține 20,7%, băncile de Dezvoltare, Agricolă, Comercială - privatizate integral, Transgaz unde Secretariatul General al Guvernului deține 58,5%, producătorul de energie electrică Hidroelectrica, unde Ministerul Energiei deține 80% din companie, nu văd niciun impediment să nu rezolvăm pe baza mecanismelor economiei de piață lipsa de eficiență a ANAF.
O soluție demnă de anul 2026 este transformarea Agenției în societate pe acțiuni și privatizarea parțială în mod inteligent.
Un procent de 49% din acțiuni ar rămâne în proprietatea statului, 21% s-ar putea vinde pe bursă, iar restul de 30% să se acorde cu titlu gratuit, dar fără posibilitate de înstrăinare, către fondurile de pensii pilon II, unde sunt înrolați peste 8,3 milioane de cetățeni.
Noua Agenție poate să împrumute metode de organizare și conducere care să-i asigure o binemeritată independență prin studierea modului de funcționare a Băncii Naționale a Elveției, a celei mai vechi bănci centrale din lume – Sveriges Riksbank – înființată în Suedia în anul 1668, din experiența Băncii Angliei, ce a început să funcționeze din 1 august 1694 și desigur a BNR, a 13-a bancă centrală din lume.
Ideea de a acorda gratuit 30% din ANAF pleacă de la premisa ca o parte din profiturile viitoarei companii ANAF S.A. să ajungă și la cetățenii obișnuiți, prin intermediul conturilor individuale de pensie administrate privat. S-ar pune în practică, în mod real, necesitatea de a distribui o mică parte din avuția creată de economia țării într-un an, către cetățeni. Prin urmare privatizarea ANAF acoperă și o componentă socială.
De asemenea, companiile din sfera serviciilor financiare (banking, asigurări) ce sunt active pe piața pensiilor administrate privat, Banca Transilvania, BCR, ING, Generali, Allianz etc vor fi direct interesate să se implice în managementul viitoarei companii, să asigure în primul rând o îmbunătățire radicală a proceselor operaționale, implementarea unui model corporatist de administrare eficient și transparent și asigurarea unui profit decent, ceea ce nu se petrece acum.
La 100 de lei colectați să presupunem că ANAF S.A. păstrează 1 leu, adică 1% din tot ce colectează. Ca și exercițiu de imaginație, dacă s-ar fi colectat în anul 2024 măcar 30% din PIB, suma brută ar fi fost de 529 miliarde lei. Scădem 1% comisionul de colectare și rezultă 524 miliarde lei virați la bugetul de stat, un plus la buget de 64 de miliarde față de procentul actual al unei ANAF total anchilozate.
Privatizarea parțială ANAF ar accelera procesul de restructurare a personalului - 22.500 de salariați - proces care s-ar efectua mult mai rapid, în mod profesionist și aliniat cu obiectivele reale ale Agenției și mai puțin cu interesele grupurilor de influență. De asemenea s-ar reduce masiv corupția în rândul personalului, angajații ar primi bonusuri de performanță de la firmă, astfel tentația de a sprijini evazioniștii o să scadă.
Privatizarea parțială ANAF ar ajuta în mod direct guvernul, prin creșterea eficienței colectării taxelor, prin crearea de spațiu fiscal pentru reducerea graduală a TVA și în același timp guvernul ar scăpa de sarcina herculeană de a încerca reformarea unei instituții cu 22.500 de salariați. Managerii de la Petrom sau BCR ar avea ce povesti, dacă ar fi întrebați, ce presupune reformarea unei companii de stat de dimensiuni colosale.
Pe scurt, efectele pozitive ale privatizării parțiale a Agenției sunt următoarele:
o Reducerea corupției în rândul angajaților ANAF.
o Proprietarii privați vor putea proiecta și implementa, de comun acord cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, un sistem modern de remunerare a angajaților ANAF bazat pe: salarii, concursuri, premii, recompense, bonusuri individuale sau colective.
o Creșterea valorii sumelor acumulate în conturile de pensie ale fiecărui contribuitor la sistemul de pensii pilon II. Pensiile de stat pentru cetățenii obișnuiți sunt mici si foarte mici (pensia medie nu depășește 2.800 lei, iar cea agricolă nu sare de 750 lei), deci pensia ce provine din sistemul privat va compensa parțial această anomalie.
o Ca și o necesară componentă de justiție socială, o parte din creșterea economică anuală va fi distribuită automat către cetățeni fiind acționari în mod indirect la ANAF S.A.
o Contestațiile, petițiile și cererile depuse de firme sau cetățeni legate de potențialele abuzuri sau erori operaționale ale angajaților ANAF vor fi analizate în mod echilibrat și de reprezentații acționarilor privați. Va crește gradul de încredere în această instituție fundamentală a statului.
o Îmbunătățirea masivă a colectării impozitelor, taxelor și accizelor la bugetul de stat. Pe cale de consecință, se va putea opera scăderea cotei generale de TVA (acum fiind stabilită la 21%), în trepte de câte un punct procentual, către ținta de 18%. Vor rămâne mai mulți bani în buzunarul fiecărui cetățean.
o Masa monetară a banilor negri va scădea, deci capacitatea evazioniștilor de profesie de a controla prin corupție structuri ale statului, înalți funcționari sau diverși politicieni va slăbi. Fenomenul acesta al acumulării de bani negri utilizați pentru acte de mare corupție subminează direct statul de drept, distorsionează concurența loială, dublează sau triplează prețurile lucrărilor publice, prin urmare se pune presiune indirect pe creșterea taxelor, creează frustrări în rândul cetățenilor onești, pe cale de consecință ar trebui monitorizat și combătut constant.
o Se vor optimiza treptat procesele operaționale ale Agenției, deci interacțiunea cu cetățenii și firmele va suporta un salt calitativ major.
o Eliminarea pericolului de a nu comuta la moneda euro. Pentru adoptarea euro, unul din criteriile de convergență se referă la faptul că, datoria publică brută nu trebuie să depășească 60% din PIB. Cel mai probabil, anul acesta datoria publică va depăși acest prag. Dacă traiectoria creșterii datoriei publice nu suportă o schimbare amplă de direcție în 1-2 ani, va fi extrem de dificil să revenim sub 60% din PIB. Potrivit datelor oficiale ale BNR, la 30 septembrie 2025 datoria externă pe termen scurt era de 47,3(240) miliarde euro(lei), iar cea pe termen lung de 174 miliarde euro (883,92 miliarde lei).
o Va exista spațiu fiscal ca TVA pentru apartamente, case, locuințe etc să fie scăzută la un decent 9%. Măsura aceasta va reporni industria construcțiilor de locuințe și va contribui la crearea de condiții pentru a crește în timp natalitatea. Scăderea abruptă a natalității chiar este o problemă majoră pentru România, dar din păcate, la nivel guvernamental nu este luată în serios. Pentru prima dată în istoria postdecembristă numărul cetățenilor cu drept de vot scade sub 18 milioane. La alegerile prezidențiale din luna mai 2025 au fost înscriși pe listele electorale 17,9 milioane de cetățeni. Proiecțiile demografice pentru anul 2050 de aproximativ 15,5-16 milioane de cetățeni români sunt terifiante.
o Însuși premierul I. Bolojan a comunicat public faptul că în interiorul Agenției nu există dorință de modernizare, de informatizare și digitalizare. Fondurile alocate ANAF prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se termină la 31 august 2026, după această dată nu se mai pot accesa. Această carență organizațională nu va fi eliminată complet până la final de august 2026, dar se va corecta în timp prin privatizarea parțială.
o Creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor ar permite guvernului să ajusteze pentru energia electrică cota standard de TVA de la 21%, la o cotă dedicată, redusă de 5%.
o În anii următori, suma alocată pentru bugetul apărării țării va urma să crească la 5% din PIB (Produsul Intern Brut). Ca și ordin de mărime, în anul 2026, la un PIB estimat la 400 de miliarde euro, 5% reprezintă 20 de miliarde euro. Prin urmare, alte bugete cum ar fi: sănătate, educație, ordine publică, asistență socială, infrastructură rutieră, infrastructură feroviară, irigații, împăduriri etc vor fi comprimate drastic, dacă gradul de colectare nu crește rapid și semnificativ.
o Potrivit declarațiilor publice, în anul 2026, plățile de rate și dobânzi aferente creditelor asumate de guvernele anterioare vor ajunge la 12 miliarde de euro, adică 3% din PIB. Creșterea exponențială a datoriei guvernamentale an de an impune ori noi măriri de taxe, impozite și accize, ori creșterea economiei în ansamblu cu minim 2,5-3% în fiecare an, plus o colectare radical îmbunătățită efectuată de Agenție. Combinația optimă constă în creșterea masivă a gradului de colectare, urmată de scăderea treptată a taxelor la niveluri sustenabile care să permită funcționarea administrativă a țării, dar să asigure simultan o creștere economică solidă in fiecare an, pe o durată de minimum 10 ani.
Sunt convins că privatizarea a 51% din ANAF va rezolva într-un timp de 18-24 de luni o problemă aparent insurmontabilă a cărei rezolvare trenează de 25 de ani.
Ați cumpăra acțiuni la o firmă ce nu ajunge niciodată în faliment?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.