În luna februarie a anului trecut, Gabriela Cîrlan mergea cu bebelușul său în vârstă de șase zile la clinica privată unde născuse pentru un consult, pentru că strănuta și hârâia puțin atunci când respira. „Am plecat la medic doar cu hainele pe el, fără schimburi, gândindu-ne că o să ne întoarcem acasă în aceeași cu un spray de nas și cu liniștea că nu este nimic”, spune mama.
În câteva zile, schimbările imprevizibile din starea de sănătate a lui Teo, o făceau însă să i se pară că trăiește viața altcuiva din care trebuie să se trezească dintr-un moment în altul. După o lună și jumătate avea să se termine totul cu bine. Dar numai pentru că, la un moment dat, a avut norocul să ajungă într-un loc în care medicii, procedurile de lucru și infrastructura medicală au fost mai tari decât boala.
Teo s-a născut prematur, la 34-35 de săptămâni, dar a avut scor Apgar 10, o greutate bună și s-a hrănit bine. Tocmai de aceea Gabriela nu și-ar fi imaginat că ar putea să aibă o afecțiune gravă. A fost internat vreo două-trei zile la clinica privată, dar starea lui se degrada, așa că medicii au considerat că ar fi mai bine îngrijit într-o unitate medicală cu terapie intensivă. Așa au ajuns la Spitalul Județean Constanța.
Locul nu era însă potrivit pentru un prematur care ajungea să stea cu copii cu diferite afecțiuni respiratorii sau digestive. „Era foarte aglomerat, ne-au plimbat dintr-o parte în altă, pe măsură ce se elibera ceva: jumătate de zi a stat într-un incubator, apoi într-un salon cu două paturi, apoi pe secția de pediatrie, apoi iar la terapie intensivă, un întreg circuit pentru că era foarte-foarte plin. Se aglomera pe măsură ce trecea timpul și încercau să ruleze cazurile în funcție de gravitate”, povestește mama. La început, a fost diagnosticat cu bronhopneumonie și a primit tratament. Apoi au apărut problemele digestive, cărora medicii nu le puteau identifica sursa. Dacă inițial bebelușul părea stabil, ulterior starea sa s-a degradat și a ajuns la terapie intensivă. Într-un final, medicii au decis ca Teo să fie transportat cu elicopterul într-un loc în care existau dotări mult mai bune: la secția de Terapie Intensivă Nou Născuți a spitalului Marie Curie de la București.
„Toate aparatele erau mobile și duse în timp record la copii”
„De când intri, simți că poți să ai încredere. Sunt atâtea monitoare, fiecare copil stă în boxa lui individuală, sunt atâția oameni care își fac treaba invariabil, în toate detaliile, nimeni nu uită nimic, nimeni nu depășește o oră”, a văzut Gabriela. Medicii de la București au păstrat în mare parte grila de tratament de la Constanța, dar și-au dat seama că în burtica bebelușului erau gaze care nu s-ar fi justificat decât dacă ar fi fost perforat intestinul. De abia când l-au operat, medicii și-au dat seama că avea peritonită.
„De abia când l-au operat și-au dat seama că fusese vorba despre apendice. Domnul doctor Sebastian Ionescu a făcut o treabă extraordinară, îmi aduc aminte că era 8 Martie și aveam niște emoții cumplite și a ieșit seara din operație. A stat să îl curețe pentru că era dezastru”, își amintește. Este convinsă că, dacă lucrurile nu ar fi fost făcute în timp record, consecințele ar fi putut fi dramatice.
„Atunci când a fost vorba de o radiografie, a fost făcută efectiv în următoarele cinci minute și a fost decisivă, iar în următoarea oră sau două era pregătit să intre în sala de operație. Toate aparatele erau mobile și erau duse în timp record la copii. Comunicarea între echipe a contat extraordinar: echipa de pe secție, cu echipa domnului doctor care l-a operat. Totul s-a întâmplat imediat. O zi în plus cred că ar fi fost devastatoare pentru el”, spune Gabriela Cîrlan.
Extrem de importantă a fost monitorizarea permanentă din secția de la Marie Curie, renovată și modernizată cu sprijinul Fundației Vodafone România. „E foarte important să poată să fie supravegheat 24 de ore din 24, pentru a observa orice modificare E foarte greu să îți dai seama exact ce se întâmplă la o simplă vizită și contravizită”, spune aceasta. Corpul copilului a reacționat bine la operație și tratament și după încă două săptămâni în spital, băiețelul s-a întors acasă la Mangalia. „Nu pot să uit nici măcar o zi cât de fericiți suntem”, spune mama când se uită astăzi la copilul său frumos și vesel.
Contribuie, printr-un simplu sms, la modernizarea secției de Terapie Intensivă Nou Născuți de la Constanța
Dacă o astfel de secție de Terapie Intensivă Nou Născuți ar fi existat în județul său bebelușul său, ar fi putut să aibă chiar acolo condițiile necesare de tratament. Vestea bună este că poate exista o astfel de secție la Spitalului Județean Constanța, iar ea va fi concepută și utilată chiar după modelul celei de la Marie Curie, devenită etalon în Europa de Est. Asociația Inima Copiilor și Asociația Dăruiește Aripi au început un proiect de modernizare a secției de Terapie Intensivă Nou Născuți de la Constanța. Cu un simplu SMS de 2 euro dat la numărul 8845 le oferi copiilor dintr-un județ în care mortalitatea infantilă e de trei ori mai mare decât media europeană o șansă reală la viață. Iar Fundația Vodafone România dublează suma donată de tine.
„Situația unui nou născut se poate degrada rapid, de aceea este important ca totul să fie pus la punct, ca să se poată interveni rapid”, crede Gabriela Cîrlan.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.