Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„I-am văzut piciorușul vânăt, ieșind de sub un cearșaf. Atunci s-a zguduit ceva în mine și am spus că trebuie să fac ceva”

Medicul Cătălin Cârstoveanu, șeful secției Terapie Intensivă Nou Născuți de la spitalul Marie Curie din Capitală, aproape a ajuns. Mai e puțin până la Spitalul Județean din Constanța, unde se află internat nou născutul care ar trebui transportat la București. 

Era însă prea târziu: cu 15 minute înainte să ajungă la spital copilul a murit. S-a întâmplat în 2013, povestește Alina Vasea, fondatoarea Asociației Dăruiește Aripi. 

„I-am văzut piciorușul vânăt, ieșind de sub un cearșaf. Atunci s-a zguduit ceva în mine și am spus că trebuie să fac ceva”.  

La scurtă vreme, a murit și fratele geamăn al copilului, care fusese dus la spitalul Grigore Alexandrescu din București. „Nu știu dacă acești copii ar fi avut o șansă la viață. Ce știu e că spitalul, prin condițiile de acolo, nu le-a oferit o șansă”, spune Alina Vasea.

Un ajutor pe termen lung

Asociația Inima Copiilor și Asociația Dăruiește Aripi vor să transforme secția de Terapie Intensivă Nou Născuți a Spitalului Județean Constanța într-un loc care să le ofere copiilor o șansă adevărată la viață. 

Este nevoie de o investiție de 1,3 milioane de euro, iar Fundația Vodafone România a anunțat, în timpul Galei sale anuale, că va sprijini proiectul și va dubla suma strânsă în timpul campaniei. Cei care doresc să doneze pot da un SMS în valoare de 2 euro la numărul 8845. Totodată, companiile pot alege să direcționeze 20% din impozitul pe profit pentru această cauză. Dacă totul merge bine, într-un an secția ar trebui să fie gata. 

„Este un fel în care îi poți ajuta pe toți copiii pe termen lung, nu doar cazurile individuale. Este un ajutor pe care îl dai pentru mulți ani înainte de acum încolo”, spune Alina Vasea.

Fundația al cărei fondator este a mai făcut la Spitalul Județean Constanța, în cadrul secției de pediatrie, un centru pentru diagnosticarea, tratarea, monitorizarea și susținerea copiilor cu boli onco-hematologice și reumatologice din zona de sud-est a României.

Spitalul Clinic Județean de Urgență din Constanța a fost construit în anul 1968, adică în urmă cu aproape 50 de ani și arată ca și când nimic nu s-ar mai fi făcut de atunci. „Sunt gândaci, mobilierul e vechi, sunt bacterii, sunt infecții nosocomiale. La acel moment, neonatologie era împrăștiată în patru locuri, pe două etaje”, explică ea. 


Când doctorul Cârstoveanu a ajuns aici în 2013 s-a întâmplat ceva rar: lăsând la o parte orice urmă orgoliu profesional, medicii au început să-i pună întrebări despre cum le-ar putea crește copiilor internați șansele de supraviețuire. Astfel, prin intermediul Asociației Dăruiește Aripi a fost început un prim proiect de îmbunătățire a condițiilor în spital, în valoare de 40.000 de euro. 

Între timp, spitalul Județean Constanța a alocat aproximativ 700 de metri pătrați pentru o nouă secție de Terapie Intensivă Nou Născuți. 

Sunt însă 700 de metri pătrați vechi, cu chiuvete pline de rugină, pereți vopsiți în ulei, mobilier rupt, aparatură depășită. În fiecare săptămână, un copil moare în secția de Terapie Intensivă a spitalului înainte de a împlini vârsta de o lună, iar mortalitatea la nivelul județului Constanța este de trei ori mai mare decât la nivelul Uniunii Europene. Iar nou născuții din patru județe sunt aduși acolo în cazul în care se îmbolnăvesc grav.

„Acolo e problema. Acolo se prăpădesc copiii ăia”

„Acesta va fi primul proiect mare din România care va fi făcut de două asociații din România și nu de una”, spune Alex Popa președintele Asociației Inima Copiilor, care a construit secțiile de Terapie Intensivă Nou-născuți (TINN), de Cardiochirurgie pediatrică, Cardiologie și de Neurochirurgie de la Marie Curie. Două sunt lucrurile care fac diferența între viață și moarte: medicii și infrastructura.

„La Terapie Intensivă este cel mai grav și acolo e problema. Acolo se prăpădesc copiii ăia, Nu poți să controlezi infecțiile dacă nu ai o infrastructură. 

Chiar dacă tu faci ce trebuie, nu poți să faci aerul să meargă în altă parte decât este natural și să nu transporte microbi dintr-o parte în alta. Și aici e vorba de infrastructură. La Marie Curie avem în fiecare boxă filtre Hepa 12, filtrele acelea sunt de nivel de sală de operații”, spune Alex Popa. Și chiar s-a făcut într-una dintre ele o operație, pe cordul unui nou născut de doar cinci zile. 

Marie Curie

Imagine din timpul operației de la Marie Curie

Boxe cu presiune pozitivă pentru pacienți pentru a minimiza riscul de infecții

TINN de la Marie Curie, arată el, este cea mai modernă secție de acest fel din România, dar și din Europa. Boxele în care sunt internați pacienții au presiune pozitivă, adică presiunea aerului din ele este mai mare decât presiunea aerului de pe coridor, minimizând posibilitatea ca microbii să intre. „Avem niște reguli foarte clare în ceea ce privește spălatul pe mâini, spălatul pacienților, care sunt susținute foarte bine de infrastructură. În fiecare boxă există câte o chiuvetă specială care este folosită doar pentru pacientul respectiv”, explică Alex Popa. Aceleași standarde vor fi aplicate și la construirea secție TINN de la Constanța. „De la a vrea să faci până la a putea să faci e o cale lungă și ne-am lovit de ea când am făcut Cardiochirurgia - nu prea stiam mare lucru și ne-am lovit de o grămadă de probleme. După care am făcut cardiologia, care nu a fost așa o problemă, după care am făcut Terapia Intensivă Nou Născuți. Cu toată experiența noastră, tot am avut probleme pe care cred că știm acum cum să le depășim sau cum să facem să nu le mai avem”, spune Alex Popa.

Un model de succes îi face pe alții să aibă încredere. Cei de la Inima Copiilor s-au lovit de reticența personalului sanitar atunci când le-au spus că fiecare mic pacient din Terapie Intensivă poate să aibă boxa lui, în care să nu mai stea zi și noapte cu lumina aprinsă, în care să nu mai fie deranjat de faptul că medicii intervin la un pătuț vecin. Spuneau că nu își vor mai da seama când starea copiilor se înrăutățește. „Copiii ăștia nu fac nimic când le e rău, pur și simplu zac. Și tot de monitoarele care îți arată semnele vitale te legi. Și în momentul în care faci un sistem de monitorizare cum trebuie, care îți dă și o alarmă pe hol nu ai această problemă. E important ca oamenii să vadă că funcționează”, explică Alex Popa.

Colega lui de la Inima Copiilor, Enona Chiriac, arată în ce se măsoară pentru ei succesul, care este dovada ultimă că sistemul funcționează. Îmi dă exemplul unor copii care într-o altă secție nu ar fi avut nicio șansă de supraviețurie. „Sunt copii mai mari care au treut deja de un an-un an jumate și care au supraviețuit datorită faptului că în secție sunt condiții de sterilitate foarte bună, că au primit hrană bună, pentru că au fost asistați așa cum trebuie. Acum nu mai sunt internați decât trei, pentru că unul a plecat acasă la sora lui geamănă”. La baza unei astfel de reușite stau două condiții: medicii și infrastructura.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din 1989 pana acum tot nu sunt bani!!! Sa se ia banii furati de la cei care acum se judeca dar care vor ranane cu banii in conturi ptr ca nu este o lege care sa puna capat hotiei di Romania! Sa stranga toti banii furati si sa se investeasca in Sanatate, Infrastructura si Agricultura!
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult