Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Premieră după 1990: în primul trimestru, statul a încasat mai mult și a cheltuit mai puțin. Deficitul României s-a înjumătățit: 21 miliarde vs 42 miliarde lei, cu încasări din TVA în creștere și economie subterană în scădere

Ilie Bolojan - Parlament

Avem cifrele detaliate pentru execuția bugetară la primul trimestru din acest an. Pe scurt: cea mai bună evoluție a veniturilor vs. cheltuieli din 2010 până în prezent, tocmai de aceea există deranj maxim la nivelul întregului sistem.

Câteva detalii care mi-au atras atenția:

  • „În primul rând, veniturile au crescut cu 13%, iar cheltuielile statului au scăzut cu 3% (este pentru prima dată în istoria României după 1990 când veniturile statului cresc și cheltuielile scad).
  • Deficitul fiscal la primele 3 luni a scăzut la jumătate: 21 miliarde Lei în trimestrul I 2026 vs. 42 miliarde Lei în trimestrul I 2025. Anualizat, în acest ritm, se poate ajunge la un deficit de maximum 5% (vs. 6,2% angajament).
  • Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 21%, iar cele din salarii cu 19%, ambele mult peste dinamica consumului (-6%) și inflației (+10%), dovadă că scad economia subterană și munca la negru.
  • Încasările din TVA au crescut cu 17%, peste nivelul „normal” de 14% (calculat din creșterea taxei de 10,5% + inflație 10% – consum 6,4%)… deci se îmbunătățește colectarea TVA.
  • Contribuțiile sociale și de asigurări cresc cu 7%, iar impozitul încasat pe salarii cu 19%, ambele cu mult peste dinamica salariului mediu de 4,5% în întreaga economie — scade munca la negru.
  • Cheltuielile statului cu salariile scad cu 3% (în timp ce salariul mediu net în sectorul public scade cu 5%, vs. privat +4,5%), în timp ce costurile cu subvențiile (companii de stat cu pierderi) scad cu 13%.

La minusuri (aspecte de îmbunătățit)

  • Costurile cu bunuri și servicii cresc cu 5%… deși sub inflația de 10%, există mult spațiu de îmbunătățire aici. Deci, o zonă clară unde trebuie împinsă reforma pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale aparatului public.
  • Costurile cu dobânzile cresc cu 6%, în ciuda înjumătățirii deficitului fiscal, din cauza nivelului ridicat al datoriei publice istorice și a creșterii costului de finanțare al României pe fondul războiului din Iran și al dinamizării negative a economiei de către PSD + AUR prin moțiunea de cenzură (încrederea obținută în 10 luni, în semestrul II 2025 + ianuarie–februarie 2026, a fost pierdută în 2 luni). Avem urgent nevoie de un guvern funcțional care să împingă la maximum reformele.
  • Investițiile de capital cu fonduri naționale: -50%… deși provin în special din reducerea fondurilor pentru Anghel Saligny, multe proiecte fiind frauduloase sau cu efect multiplicator redus în economie. Acest lucru trebuie compensat prin investițiile din fonduri europene, care trebuie împinse la maximum pentru exploatarea PNRR.

A mai înregistrat vreodată România o creștere a veniturilor publice de peste 10%, cuplată cu o scădere a costurilor publice într-un trimestru din ultimii 30 de ani? Niciodată. Cu o singură excepție: primul trimestru din 2026. Costurile statului scad cu 3%, iar veniturile cresc cu 12% în primul trimestru din acest an, reducând deficitul fiscal la jumătate: 21 miliarde Lei în trimestrul I 2026 vs. 42 miliarde Lei în trimestrul I 2025. Anualizat, în acest ritm, se poate ajunge la un deficit de maximum 5% (vs. 6,2% angajament).

Mai avem un record în primul trimestru din acest an: veniturile statului reprezintă 7,8% din PIB, în timp ce cheltuielile publice reprezintă 8,8% din PIB: cel mai bun cuplu venituri–cheltuieli din ultimul deceniu. Pe scurt: cea mai bună evoluție venituri vs. cheltuieli din 2010 până în prezent, tocmai de aceea există deranj maxim la nivelul întregului sistem.


Definiția responsabilității financiare: să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma. Atunci când gestionezi banul public, înseamnă respect pentru cetățeanul de rând. Raportul dintre cheltuieli (cât ne întindem) și veniturile încasate la buget (cât este plapuma) reflectă acest aspect și arată cel mai bine din ultimul deceniu: doar 1,13 în primul trimestru din 2026.

Costurile statului scad cu 3%, iar veniturile cresc cu 12% în primul trimestru din acest an, reducând deficitul fiscal la jumătate: 21 miliarde Lei în trimestrul I 2026 vs. 42 miliarde Lei în trimestrul I 2025. Anualizat, în acest ritm, se poate ajunge la un deficit de maximum 5% (vs. 6,2% angajament). Pe scurt: cea mai bună evoluție venituri vs. cheltuieli din 2010 până în prezent.

Rezultatele sunt obținute datorită efortului susținut realizat de sectorul privat, care a suportat mult din povară. Este rândul sectorului public (prin accelerarea reformelor), al hoților (prin reducerea economiei subterane) și al unei creșteri sănătoase bazate pe investiții și fonduri europene, cele 3 direcții de care avem obligatoriu nevoie pentru modernizarea României. Este inevitabil! Oricât se zvârcolește sistemul să reziste, poporul nu mai suportă și vrea schimbare. Frustrarea societății a ajuns la cote maxime istorice, iar acest lucru se vede prin ultimele alegeri politice.

articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Toata bune și frumoase mai puțin partea cu dobânzile. Nu este absolut niciun motiv ca atunci când cineva se recuperează să i se pună în cârcă o povară mai mare, în loc ca aceasta să scadă pentru a constitui o motivație de a continua. Ce face UE aici? Iarăși doarme? Ar trebui ca banca centrală europeană să cumpere obligațiunile noastre cu o dobândă de maxim 1-2% peste cea plătit de Germania și să ne reducă astfel și mai mult deficitul pentru că 3% din cei 5% sunt doar dobânzile, ceea ce este strigător la cer.
    • Like 1
  • la o simpla interpelare pe net veti gasi rspunsurile. Întrebarea a fost: ,,care a fost deficitul romaniei inntre 1990-2026 oficial” și acolo veti vedea ca veti fi contrazis oficial. Apoi mai e și chestiunea practică, dacă tai cheltuieli si doar colectez, normal că scade deficitul , dar economia? Eu nu zic că nu trebuie facut ceva, dar ...
    • Like 0
  • RazvanP check icon
    Bancuri. Sună fix ca producția la hectar a RSR. Meanwhile in the real world economia se duce în cap. Din pix totul e roz, cu astfel de "economiști" nu e de mirare cum "funcționează" statul!
    • Like 1
    • @ RazvanP
      sheicu check icon
      Rugaminte: ai putea sa dai exemplul unei economii care sa fi facut consolidare bugetara si care sa fi inregistrat concomitent si crestere economica? Ar fi fost o posibilitate de atenuare a cresterii de taxe, dar acest lucru era posibil daca socialistii din coalitie ar fi consimtit sa reduca si cheltuielile bugetare, ori nu a fost cazul. Oricum, "succesul" lui Ciolacu care a inregistrat recesiune tehnica in plina expansiune a cheltuielilor bugetare, ramane de referinta.
      • Like 3
    • @ sheicu
      RazvanP check icon
      Avem o CREȘTERE a cheltuielilor statului cu 55 de miliarde în bugetul pe 2026
      https://www.economica.net/oficial-avem-buget-ministerul-finantelor-a-publicat-proiectul-venituri-si-cheltuieli-in-crestere-taieri-la-majoritatea-ministerelor_921012.html
      și o nouă creștere prognozată pentru 2027 cu cel puțin 8 miliarde doar din legea salarizării.
      Nu văd nici o consolidare bugetară, din contră. Dar, nefiind în buluță...
      În schimb SUNTEM oficial în recesiune, economia e în groapă, firmele PRIVATE se închid cu miile.
      Că domnul Guda nu se poate desprinde de militantismul "Martorilor lui Ilie" nu este nici o surpriză.
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Gigi B. check icon
      Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027, potrivit proiectului de buget pus în transparență decizională de Ministerul Finanțelor.

      Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.
      Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB.
      Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei – circa 42,3% din PIB
      „Bugetul este orientat către mediul de afaceri și relansare economică și este fundamentat pe un nivel record al investițiilor publice și pe o utilizare extinsă a fondurilor europene, având ca obiectiv consolidarea creșterii economice și susținerea comunităților locale”, potrivit ministerului. Cea mai mare parte a cheltuielilorn se duce in investitii.
      Venituri bugetare total: 2025 - 662,698 miliarde lei; 2026 - 736,532 miarde lei. Diferenta = 73,834 miliarde lei, mai mult decat cheltuielile pentru ca cea mai mare parte a cheltuielilor se duce in investitii. Ca sa fii echidistant cand iti exprimi un punct de vedere, prezinta toate datele, nu numai cele care iti convin.
      • Like 1
    • @ RazvanP
      Adrian S check icon
      Rostogolirea creditelor cu dobanzi din ce in ce mai mari si rezistenta la reducere a aparatului biroctratic nu are cum sa duca la reducerea cheltuielilor statului.
      Daca va uitati si unde anume sunt aceste cresteri, gorsier...la dobanzi o sa vadeti cele mai mari evolutii,
      Nu ca ar fi "martorii lui Ilie" mari specialisti, dar cineva si cumva trebuie sa spuna ...Hopa, nu mai bagam bani in gropi, in investitii de mutat gardul si schimbat bordura, sala de sport in localitati fara scoli sau copii, peticit asfalt care se rupe dupa prima ploaie, bagat tevi in pamant care ruginesc sau se sparg in 2-3 ani, etc.
      Daca aia e activitate economica, daca de acolo se hraneste economia Romaniei.... atunci mai bine ne intoarce la lohn si incercam sa facem concurenta Chinei la costul de fabricatie...
      Antreprenorul roman trebuie sa iasa din siajul statului si sa concureze pe piata libera si nasoala. Aia care cere calitate superioara la un pret competitiv. Ceva ce statul roamna nu primeste...nici una, nici alta...
      • Like 2
    • @ RazvanP
      Mihai check icon
      Partea din economie care era dependentă de risipa de la stat, adică șmecherii care fac afaceri cu statul, unora tăindu-li-se macaroana.
      • Like 1


Îți recomandăm

CT Popescu

Dincolo de socotelile de tejghea, toate, desigur, „în interesul național”, cea mai populară acoperire printre canaliile politice, ceea ce vede acum orice om de bun-simț este o mârșăvie. Pusă în scenă de Veștea și ceilalți cașcavaleri naționali din PNL, sub înțeleapta îndrumare a Excelenței Sale N. Dan, mârșăvia se bazează pe convingerea, dureros de răspândită printre români, că amoralitatea, cinismul, lipsa de scrupule înseamnă inteligență. Și pe disprețul acestora față de partide, vot și democrație.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Fjord, Cristian Mungiu / sursa foto: Inquam Photos

Cert e că, față de alte subiecte din societatea noastră care polarizează - și ce nu polarizează, în ziua de azi? -, aici „bulele” sunt mult mai amestecate. Spre exemplu, dacă ții cu Bolojan, e foarte probabil ca 9 din cele mai apropiate 10 persoane ale tale să țină cu Bolojan. Dacă te-ai vaccinat, e probabil ca 9 din 10 apropiați să se fi vaccinat. Dar, în acest caz, ai putea fi înconjurat de 5 „norvegieni” și 4 „rupți din rai”. Sau invers.

Citește mai mult

PNL 15 iun

Primarul general Ciprian Ciucu spune că Nicușor Dan „pune presiune pe PNL, în timp ce protejează PSD”. A făcut exact invers decât o impunea rațiunea: dacă dorește un guvern politic, trebuia să nominalizeze un pesedist. Au dat jos guvernul, sunt partidul mai mare. Foto: Codrin Unici/ Inquam Photos

Citește mai mult