Foto: Sabin Cîrstoveanu/ Inquam Photos
Scrie Mihai Vasilescu despre cei care pretind că nu o cunosc pe domnișoara influencer care a stârnit furtuna în urmă cu câteva zile cum că sunt „ignoranții care vor să pară superiori pe net”.
Sunt din categoria care nu știau cine este Ana Morodan - să-mi fie iertată ignoranța, incultura, lipsa de orientare în spațiul (digital) contemporan, analfabetismul de social media.
Nu știu cum arată topurile influencerilor mai mici și mai mari, bărbați sau femei.
Dau din când în când peste câte un nume sau îmi apare în feed-uri un eveniment, așa cum a fost petrecerea de 10 ani de Youtube România, unde se pare că s-a înregistrat cea mai mare densitate pe metrul pătrat de domni și doamne care influențează sau impactează comunități.
Evit să emit opinii despre vedete, despre nivelul discursului sau despre conduita brandurilor- care pe o voce cântă partitura responsabilității sociale, iar pe alte voci întrețin, încurajează și umflă personaje cu un parcurs discutabil.
Se întâmplă și pe afară, pe piețe mult mai mature, ține de trenduri, bugete, nevoia de a ajunge la un public pe care-l vrei mai aproape. Influencer-ii și vedetele de pe rețelele sociale există pentru că acoperă un gol, pentru că au fani, pentru că ideile lor sunt împărtășite - și în acest fel validate- de grupuri mai mici sau mai mari de oameni. Multe companii (desigur, nu toate)- evită să se asocieze cu evenimente negative, războiul din Ucraina, COVID, sau să-și expună mesajele în dezbateri publice pe teme sensibile, dar relevante. Încearcă să creeze universuri false, în care toată lumea e fericită, în care ne facem că nu există copii care merg flămânzi la culcare, iar bradul este împodobit în fiecare zi.
La fel de bine, veți spune, există vedete și branduri care au un impact pozitiv asupra celor care le urmăresc postările, podcasturile, piesele muzicale sau review-urile. Bineînțeles, mulți se comportă exemplar.
Nu-mi permit nici să critic în vreun fel starea dificilă în care se poate afla o persoană, într-un moment al vieții sale - anxietate, depresie, izolare, adicții.
În tot acest vacarm, în care toată lumea vorbește despre orice, oricând, oricum, mai ales la adăpostul unui profil fals pe rețelele sociale- ne scapă din vedere subiectele cu adevărat grave.
Domnișoara influencer implicată în incidentul rutier din această săptămână a fost reținută 24 de ore, iar echipajul de la poliția rutieră a constatat că aceasta consumase alcool combinat cu substanțe interzise sau somnifere.
Dezbaterea s-a învârtit în jurul a ceea ce este persoana respectivă, dacă merită sau nu poziția în care se află, dacă este cunoscută sau ba, câți bani câștiga și din ce. Probabil că dacă mulți ani a fost citită și apreciată de fani, domnișoara influencer știa să le vorbească.
O persoană - fie că e anonimă sau foarte cunoscută publicului - are vulnerabilități și poate dezvolta dependență față de alcool, somnifere, tranchilizante, droguri sau alte substanțe.
Ce e însă de penalizat e că s-a urcat la volan într-o stare care nu-i permitea să conducă și ar fi putut cauza o tragedie - să intre cu mașina într-o stație de autobuz, să lovească pe trecere un copil care mergea la școală, să se urce cu vehiculul pe un trotuar și să bage în spital niște pietoni.
Toleranța autorităților față de infracțiunile șoferilor este de neînțeles. Asistăm de trei decenii la un carnagiu, o tragedie națională în episoade zilnice.
România se află printre primele locuri în Europa în ceea ce privește accidentele rutiere grave, soldate cu răniți și morți, în care cauzele sunt consumul de alcool, viteza, teribilismul, drogurile, întrecerile. Știrile despre filtrele polițiștilor în urma cărora șoferii sunt depistați conducând beți, drogați sau cu viteză excesivă sunt deja banale.
Agresivitatea în trafic este pedepsită blând, deși pe străzi și șosele există inși care probabil că nu ar trece niște teste psihologice simple. Mari dosare de corupție în care oamenii legii au fost anchetați pentru că au dat carnete pe șpagă s-au terminat cu pedepse cu suspendare sau cu prescrierea faptelor. În tot acest timp, de 30 de ani, zeci de mii de oameni mor sau rămân cu sechele grave pentru că legea este prea blândă. Șoferii rămân și ei, dar cu permisele de conducere, primesc amenzi sau în cel mai rău caz pentru ei, pedepse cu suspendare. Familii sunt distruse, bugetele asigurărilor sociale suportă sume imense pentru îngrijirea medicală a victimelor. Despăgubirile din asigurările RCA sunt o bătaie de joc. Victimele suportă din banii lor sesiuni interminabile de recuperare.
Poliția Rutieră este aproape absentă, orașele au devenit sate fără câini: se circulă cu mașina pe trotuare, se fac curse de mașini pe marile bulevarde fără ca „piloții de formula unu” să fie deranjați, minorii merg cu trotinetele electrice prin parcuri în mare viteză. Se circulă cu motoretele pe pistele de biciclete, se turează motoarele, se claxonează, se înjură, se coboară din mașină cu bâta, se împarte dreptatea la semafor. Se urcă indivizi și individe cu alcoolemie la volan, sub influența drogurilor, iar autoritățile tac.
Tac mai ales politicienii, care probabil că și-ar reveni din plutire numai dacă unul dintre ei ar fi victima unui astfel de șofer. Penalizează la minimum aceste fapte și judecătorii, care probabil că ar înțelege gravitatea situației numai dacă un netrebnic le-ar lăsa propriul copil într-un scaun cu rotile.
Încălcarea tuturor normelor rutiere se vede cu ochiul liber la semafor în fiecare zi. Echipaje de poliție plasate în zone strategice ar putea lăsa un șofer din doi fără permis, dacă ar fi vigilente și ar aplica legea cu rigoare.
În 28 aprilie, la primele ore ale dimineții, se face un an de când una dintre cele mai dragi persoane mie a suferit un grav accident rutier cu consecințe extraordinar de grave - multiple fracturi, leziuni ale coloanei vertebrale, care au necesitat mai multe intervenții chirurgicale complexe, urmate de o recuperare grea.
Durerile sunt în continuare insuportabile, iar victima nu mai poate face nici astăzi lucruri pe care noi, ceilalți, le facem fără probleme - să alerge, să schieze, să urce câteva etaje, să ia un copil de 2 ani în brațe. Chiar și căratul unei sacoșe cu câteva kilograme de cumpărături este misiune aproape imposibilă.
Șoferul care a cauzat accidentul, cu alcoolemie peste 1 la mie, se plimbă liber și își trăiește viața exact ca înainte, fără nicio consecință- nici penală, nici financiară, de niciun fel. Asta deși are antecedente, tot legate de conducere a unui vehicul după ce a consumat alcool.
Pentru că nu a omorât pe nimeni deși, acum un an, a distrus viața normală și lipsită de griji a unui om care a avut ghinionul să fie pe aceeași șosea, în același timp cu individul. Așa e legea de strâmbă și croită împotriva victimelor și în favoarea criminalilor- trebuie să îngropi pe cineva la propriu, ca să fii considerat demn de închisoare. Asta deși să urci beat sau drogat la volan, sau să mergi cu viteză excesivă- toate sunt niște gesturi criminale în sine.
România nu va regla infernul de pe străzi și șosele până când comportamentul iresponsabil la volan nu se va solda cu confiscarea mașinii, închisoare cu executare (pentru consum de alcool sau droguri), interzicerea conducerii unui vehicul pe o perioadă lungă de timp pentru viteză excesivă și agresivitate.
Atâta vreme cât politicienii și autoritatea - în toate formele sale- nu vor considera că acești indivizi sunt pericole publice, că un bolid se poate transforma în armă mortală dacă e pe mâini greșite și minți inconștiente, vom număra răniții și morții în fiecare zi.
Și-i vom număra și pe cei care se urcă beți și drogați la volan, mizând pe norocul de a nu fi prinși sau de a nu omorî un nevinovat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Contese, război, fotbal etc. Astea sunt subiectele din presă.
Aveau dreptate strămoșii noștri romani: PANEM ETC CIRCENSES. Adică pâine și circ.
Hai să nu ne îmbătăm cu apă rece: asemenea știri formează cercuri vicioase. Există pentru că NOI le cerem.
Ca sa nu mai spun de moralitatea indoielnicà, de cultura de sant pe care o propagà si mentalitatea abjectà pe care toti urmàritorii lobotomizati le iau drept model demn de urmat.
Tot sistemul functioneaza de fapt pe baza a 2 vicii simple, niste exhibitionisti ieftini care sunt urmariti de niste voyeuristi sàrmani, cu mari goluri in existenta lor.
Din pàcate, mi'e teamà cà profilul majoritar al celor care ar trebui sa asigure viitorul acestei natii, va fi mai degrabà clonat dupà acest gen de parasute sau de alti frati Tate. Trist, îngrijoràtor si fàrà sperantà...