Prima operație intervențională la inimă cu hologramă din România

Tehnologie + medicina = pacienti

Progresul cunoașterii și tehnologia și-au pus amprenta asupra tuturor aspectelor existenței umane. Tehnologia ne rezolvă problemele, de la cele mai simple, până la cele mai complicate. În funcție de problemă, omul a găsit și soluția, aplicând tehnologii existente sau dezvoltând altele noi. Una dintre marile provocări actuale este menținerea sănătății, de aceea încercăm mereu să înțelegem mecanismele vieții și să aplicăm cunoștințele existente pentru găsirea soluțiilor: metode chirurgicale de tratament, de diagnostic, medicamente inovatoare. Într-un timp relativ scurt, am ajuns de la medicina bazată pe Canonul lui Avicena la medicina în care tehnologia îi permite medicului să “vadă” în corpul pacientului, să detecteze dezechilibrele metabolice dintr-o picătură de sânge și să facă o operație pe cord printr-o înțepătură de ac. Evoluția tehnologică este uriașă. Afecțiuni care păreau fără soluție în urmă cu una, două generații acum sunt istorie.

Aplicabilitatea tehnologiei în medicină

Nu poți vorbi de medicină fără tehnologie. Corpul uman este complex și variabilitatea genetică a oamenilor este de asemenea extrem de mare. Nici cel mai bun medic nu va putea vreodată învăța tot ce este de știut despre posibilele boli din sfera unei specializări medicale. E un proces de învățare și adaptare continuu. Însă inteligența umană augmentată de tehnologie poate face față acestei provocări. De exemplu, un sistem de inteligență artificială poate opera cu seturi enorme de date și pune la dispoziția medicului informații filtrate și relevante. Aplicabilitatea este atât în medicină curativă, cât și în cea preventivă. Pentru tratament, există sistemele CADx (Computer aided diagnosis) care ajută medicii în interpretarea imaginilor medicale. În plus, adăugând sistemele AI acuratețea diagnosticului poate fi îmbunătățită. Algoritmii de inteligență artificială au fost antrenați să detecteze leziunile de tuberculoză în radiografii pulmonare, să detecteze celulele de cancer de sân în biopsiile de nod limfatic sau să identifice și clasifice cancerul de creier într-una din cele aproximativ 100 tipuri cunoscute. 

De exemplu, oamenii de știință au antrenat un sistem de inteligență artificială cu 2800 de cazuri de cancer la creier. Ulterior au cerut sistemului să identifice tipurile de tumori din peste 1000 de cazuri cunoscute și au constatat că diagnosticul pus de calculator nu se potrivea cu diagnosticul uman într-un număr de cazuri. S-a dovedit că sistemul de inteligență artificială nu a greșit în identificare, ci medicii au diagnosticat greșit aproximativ 12% din cazurile studiate.

Suntem deci la momentul în care în anumite domenii tehnologia ajunge sau chiar depășește performanță umană, în condițiile în care operatorul uman poate prelucra un număr limitat de seturi de date, în timp ce calculatorul este limitat numai de puterea de calcul, depășind performanța umană cu multe ordine de mărime. În același timp, calculatorul nu obosește niciodată și poate ajunge în zone în care nivelul serviciilor medicale este limitat de considerente geografice sau economice.

Într-un alt exemplu care combină inteligența artificială și realitatea augmentată, Google a dezvoltat un sistem care permite prezentarea rezultatelor date de sistemul de inteligență artificială direct în câmpul microscopului utilizat de medicul anatomo-patolog sub formă de realitate augmentată.

O abordare integrativă o are sistemul Watson de la IBM care încearcă să treacă dincolo de interpretarea imagisticii medicale prin integrarea informațiilor din multiple surse: istoricul pacientului, studii clinice, articole de cercetare medicală și alte date. Pe lângă aplicabilitatea tehnologiei în tratamente, valoarea tehnologiei este dată și de posibilitatea de a preveni boli. Pornind de la istoricul medical al pacientului, se pot detecta tendințe și evoluții și se fac corelații cu informații anonimizate de la alți pacienți pentru identificarea predispozițiilor către anumite afecțiuni. Astfel se pot face recomandări pentru îmbunătățirea calității vieții și evitarea bolilor care la momentul investigației nu au caracter evident patologic.

Pacientul, tehnologia și medicină

Din perspectiva pacientului, tehnologia îi salvează viața. Folosim tehnologia pentru diagnostic, tratament și prevenție, însă pentru pacient este important și aspectul educațional. Pacientul este din ce în ce mai informat, avid să cunoască lucruri și să aibă experiențe noi. Corpul lui nu mai este un mister. Când un organ nu mai funcționează în parametri, ce poate face el? Cum se poate implica activ pentru a fi mai sănătos? Informarea implică și acceptarea noilor tehnologii și pacientul nu mai este doar o persoană care răspunde la indicații, ci devine partenerul medicului în actul medical. Tehnologia, medicina și oamenii lucrează împreună. Nu este despre om versus tehnologie versus medicină.

Cum arată viitorul în medicină?

Medici digitali, roboți, AI, VR, senzori implantați în corp și organe printate 3D, asistenți software personali. Un băiat de patru ani din Marea Britanie i-a cerut asistentului Siri să sune numărul de urgențe, după ce mamă lui și-a pierdut cunoștința. Medicii au ajuns la timp și au salvat viața femeii. Cum ar fi că medicul să poate ajunge în sate izolate din România folosind ultimele avansuri tehnologice? Să discute cu pacienții care nu pot ajunge la spital sau au boli grave și necesită un consult imediat, să poată verifica de la distanță valorile indicate de senzorii implantați și să poată da un diagnostic în acest fel? Universitatea Cambridge a creat senzori holografici inteligenți, care pot fi folosiți pentru a testa sânge, respirație, urină, salivă sau lichid lacrimal pentru compuși cum ar fi glucoză, alcoolul, hormonii, medicamentele sau bacteriile. Când unul dintre compuși este prezent, holograma își modifică culoarea. Ar putea fi utilizate pentru a monitoriza ușor și ieftin diabetul, funcția cardiacă, infecțiile, dezechilibre hormonale.

Sau cum ar fi ca pe lângă senzorii deja integrați în telefoanele mobile precum accelerometrul, compasul, giroscopul sau barometrul, să avem și senzori care să măsoare temperatura, pulsul și tensiunea arterială sau care să poată face hemogramă și măsură glicemia dintr-o picătură de sânge? Sunt doar câteva exemple despre ce se întâmplă și ce se poate întâmplă în medicină. În același timp, avansul tehnologic nu exclude medicii. Dincolo de partea de diagnostic și tratament, avem nevoie de încredere, empatie și compasiune și pe acestea doar oamenii le pot oferi. Avem nevoie de medici care să ne traducă analize și investigații complexe, care să ne explice strategia și conduită medicală. Vrem să ne asigure că vom avea parte de cel mai bun tratament posibil și o viață lungă și sănătoasă.

De la prima operație pe creier transmisă live 360 VR la prima operație intervențională la inimă cu hologramă din România

Acum 10 ani te gândeai că ai putea avea acces într-o sală de operație? Că poți face un simplu “swipe" pe ecran și o intervenție chirurgicală nu mai este ceva de speriat? Că în sfârșit înțelegi ce se poate întâmpla în corpul tău? Că poți vedea o inimă? Inovațiile tehnologice din medicină sunt create cu un scop: acela de a ajuta oamenii. Fie că vorbim de diagnostic și tratament sau pur și simplu de creșterea calității vieții, realitatea virtuală, inteligența artificială, hologramele transformă modul în care medicii lucrează, dar și modul în care îți accepți, îți înțelegi și tratezi afecțiunea. Viața ta chiar poate deveni mai bună. Numai dacă te gândești că, împreună, lucrează pentru tine un calculator cu o putere de calcul uriașa și un medic dedicat și e suficient să fii încrezător.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp