Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Probabil cel mai scump xerox de pe Pământ: Cât costă o informație de interes public la Compania Municipală Imobiliară București

Context

Pe site-ul Primăriei Generale a Municipiului București a fost postată ordinea de zi pentru ședința Consiliului General din data de 28 martie 2018, conținând proiecte referitoare le preluarea unor servicii publice de către companiile înființate în acest sens în anul trecut. O primă variantă a documentului prevedea și costuri foarte ridicate pentru eliberarea documentelor în baza Legii 544/2001 de către Compania Municipală Imobiliară București S.A.:

Foto: Facebook

Ce verificăm

Dacă costurile avansate pentru eliberarea documentelor solicitate în baza Legii 544/2001 sunt stabilite conform legii.

Verificare

Dreptul oricărui cetățean de a avea acces la orice informație de interes public este garantat de Constituția României, prin art. 31, iar cadrul legislativ care stabilește modul de exercitare al acestui drept fundamental este dat de Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.

Pentru a vedea care sunt prevederile referitoare la entitățile care se supun legii accesului la informații, respectiv cuantumul taxelor pentru eliberarea informațiilor solicitate de către cetățeni ne-am uitat la Legea 544 și normele sale de aplicare, precum și la legislația europeană aplicabilă.

1. Legea 544 stabilește care sunt informațiile de interes public, respectiv ce entități intră sub incidența acestei legi:

Articolul 2: În sensul prezentei legi:

  • prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate sau instituţie publică, precum şi orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice şi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, potrivit Constituţiei;
  • prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei;
  • prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană fizica identificata sau identificabila.

2. În ceea ce privește costurile aferente serviciilor de tipărire, atunci când informațiile au fost solicitate în acest format, HG 123/2002 privind adoptarea normelor metodologice de aplicare a Legii 544/2001 prevedea că:

Articolul 18 (1) Accesul la informaţiile de interes public este gratuit.(2) Costul serviciilor de copiere va fi suportat de solicitant, în condiţiile legii.(3) Plata serviciilor de copiere se va face la casieria fiecărei autorităţi sau instituţii publice.

3. HG 478/2016 aduce modificări și completări normelor metodologice de aplicare a Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public și pune în acord normele metodologice cu directiva europeană:

La articolul 18, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:"(4) În aplicarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prin costul serviciului de copiere se înţelege costul direct al operaţiunii tehnice de copiere a informaţiei solicitate pe suport hârtie.(5) Costul serviciului de copiere va fi aprobat, respectiv actualizat prin actul administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice centrale sau locale şi nu poate depăşi 0,05% din salariul minim pe economie calculat per pagină."

4. La nivelul legislației comunitare, DIRECTIVA 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public prevede că:

În cazul în care organismele din sectorul public percep taxe pentru reutilizarea documentelor, taxele respective ar trebui, în principiu, să se limiteze la costurile marginale. Cu toate acestea, ar trebui să se țină seama de necesitatea de a nu împiedica funcționarea obișnuită a organismelor din sectorul public care sunt obligate să genereze venituri care să acopere o parte semnificativă a costurilor lor legate de îndeplinirea misiunii lor de serviciu public sau a costurilor aferente colectării, întocmirii, reproducerii și difuzării anumitor documente puse la dispoziție în vederea reutilizării. În astfel de cazuri, organismele din sectorul public ar trebui să fie în măsură să impună taxe superioare costurilor marginale. Respectivele taxe ar trebui să fie stabilite pe baza unor criterii obiective, transparente și verificabile, iar venitul total obținut prin punerea la dispoziție a documentelor și autorizarea reutilizării lor nu ar trebui să depășească costul colectării, întocmirii, reproducerii și difuzării, la care se adaugă un profit rezonabil. Cerința de a genera venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor organismelor din sectorul public legate de îndeplinirea misiunii lor de serviciu public sau a costurilor aferente colectării, întocmirii, reproducerii și difuzării anumitor documente nu trebuie să fie prevăzută prin lege ci poate decurge, de exemplu, din practicile administrative în vigoare în statele membre. Statele membre ar trebui să revizuiască în mod regulat o astfel de cerință.

Remarcăm astfel că directiva europeană trasează limite în stabilirea cuantumului taxelor pentru eliberarea documentelor de interes public, urmând ca aceste prevederi să fie preluate în legislația statelor membre.

Concluzie

Cuantumul taxelor de eliberare a documentelor solicitate în baza Legii 544/2001, așa cum era prevăzut pe site-ul PMB, contravine atât legislației naționale, cât și directivei europene privind reutilizarea informațiilor din sectorul public.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • NesimtFirea nu are limite.
    Citeam pe undeva, mai devreme, ca madamfirea ameninta ca ii da in judecata pe cei ce nu voteaza dupa cum doreste 'mneaei. Probabil ca s-a introdus votul imperativ si nu stim noi.
    Dar, dupa cum spuneam, nesimtFirea nu are limite.
    • Like 0
  • Moka check icon
    Pentru ca poate.
    Iar votacii, d’asta au votat. Din maschism.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult