Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Profesorul de economie Cristian Păun: Cei care vor cumpăra titluri de stat trebuie să știe că vor finanța salarii și pensii speciale, nu RMN-uri și servicii medicale

Eugen Teodorovici - parlament

Foto: Inquam Photos

Ministerul Finanțelor vrea să se împrumute de la populație printr-o nouă emisiune de titluri de stat, cu scadențe la 2, 3 și 5 ani și le-a cerut românilor, prin vocea ministrului Eugen Teodorovici, să aleagă această modalitate de economisire, în detrimentul depozitelor la bănci. „Este important de ştiut că dobânzile nu sunt impozitate, este un instrument sigur de investiţie pentru populaţie. Sunt dobânzi atractive şi vrem să dăm populaţiei o alternativă faţă de depozitele bancare, de a investi în aceste titluri de stat”, a declarat Teodorovici. Emise la data de 4 februarie 2019, titlurile de stat Tezaur au o dobândă anuală de 4%, pentru cele cu scadență la 2 ani, 4,5%, pentru cele cu scadență la 3 ani, și 5% pentru cele cu scadență la 5 ani. Potrivit informațiilor de pe site-urile băncilor comerciale, dobânda anuală în cazul unui depozit la termen pe 2 ani variază pe piață între 1,25% și 3%.

Luând în calcul și faptul că dobânda oferită de stat este scutită de impozitul pe venit, oferta este una tentantă pentru aceia care se pot lipsi de bani pentru o perioadă mai lungă de timp, crede consultantul fiscal Adrian Bența. „O dobândă de 4%-4,5% este aproape dublă, chiar spre triplă, față de ce oferă băncile în prezent. În plus, până la urmă nu cred că statul ăsta dă faliment, în următorii 2-3-50 de ani”, a declarat Adrian Bența.

„Singura neclaritate este dacă, după ce ai cumpărat titluri de stat, ai obligația să le ții fix perioada pe care ai încadrat-o - doi ani, trei ani, cinci ani. Dacă nu pot fi schimbate înainte de termen, într-adevăr, poți să spui că ai blocat niște capitaluri. Pe când, în partea cealaltă, la bănci, când aveam depozite la termen, puteam să le desființăm și înainte de scadență, sigur, cu riscul să fi pierdut ceva din dobândă. Poate chiar toată. Aici este singura neclaritate. Dacă am 1.000 de lei și nu-mi trebuie timp de doi, trei, cinci ani, atunci oferta ministrului Finanțelor este mai bună”, crede consultantul fiscal.

Cristian Păun: „De vreo șapte ori în această lună, Ministerul Finanțelor a încercat să obțină acești bani de la bănci și n-a reușit”

Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, spune că lansarea titlurilor de stat a fost motivată de faptul că statul a încercat fără succes în ultima perioadă să se împrumute de la bănci. „Este un răspuns la faptul că, de vreo șapte ori în această lună, Ministerul Finanțelor a încercat să obțină acești bani de la bănci și n-a reușit. Atunci încearcă al doilea lucru, să se adreseze direct celor care economisesc, sărind peste bănci. În loc să vândă titluri de stat băncilor care mobilizează depozitele populației și le direcționează către aceste titluri de stat, încearcă vânzarea acestor certificate de tezaur către populație, cu această dobândă promisă de 5%. Statul acuza faptul că dobânda este mare pe piață, dar este dispus să plătească o dobândă de 5% pentru că altfel nu e în stare să se finanțeze. Asta înseamnă că Guvernul recunoaște implicit că nu se poate finanța în condiții normale la o dobândă mică”, afirmă acesta.

În opinia sa, este probabil ca unii clienți ai băncilor comerciale să își retragă depozitele și să investească în titlurile de stat.

„În momentul în care Guvernul intră pe piață și cere finanțare de la populație, dobânzile vor avea tendință de creștere”

„Probabil că vor fi oameni care vor retrage aceste economisiri și le vor direcționa către stat. Sigur că un astfel de lucru nu va face decât să reajusteze dobânda la depozitele bancare în sus și, implicit, să corecteze cu nivelul inflației și dobânda la credite, implicit ROBOR-ul. În momentul în care Guvernul intră pe piață și cere finanțare de la populație, dobânzile vor avea tendință de creștere pentru că influențează nivelul agregat ale cererii pentru capital. Probabil că vor fi oameni care vor retrage aceste economisiri și le vor direcționa către stat. Sigur că un astfel de lucru nu va face decât să reajusteze dobânda la depozitele bancare în sus și, implicit, să corecteze cu nivelul inflației și dobânda la credite, implicit ROBOR-ul. În momentul în care Guvernul intră pe piață și cere finanțare de la populație, dobânzile vor avea tendință de creștere pentru că influențează nivelul agregat ale cererii pentru capital. Asta va fi o consecință directă a faptului că statul produce în continuare deficite și acționează pe piață ca orice alt solicitant de capitaluri pentru acoperirea acestor deficite. Cheia pentru a tempera inflația stă și în mâna Guvernului, și anume, în temperarea acestor deficite și în temperarea acestei intensități cu care statul intră la concurență cu sectorul privat în licitarea pentru resurse de capital”, a declarat Cristian Păun. 

„În principal pierdem cu toții prin faptul că acești bani pleacă către stat și nu către sectorul privat și că statul îi investește în consum”

Problema cea mare stă în faptul că Guvernul nu va folosi acești bani pentru investiții, ci pentru cheltuieli imediate. 

„Am serioase dubii că această măsură este bună pentru totalul economiei, dacă mă întrebați, nu ar strica o mai mare prudență, nu ar strica o mai mare temperarea a cheltuielilor statului și o revizuire a presmiselor pe care e construit bugetul. Dacă ne uităm că mergem în continuare cu o creștere fantasmagorică, este clar că vom avea probleme anul acesta, rectificări bugetare, iar singurii bani pe care îi poate tăia Guvernul ușor sunt banii de la investiții. Este clar că Guvernul este pregătit să înceapă anul cu acest buget irealist și cu primele tăieri peste o lună, două, trei prin rectificare de la investiții. Cei care cumpără aceste titluri de stat s-ar putea să câștige, dar acest câștig este doar aparent, pentru că în principal pierdem cu toții prin faptul că acești bani pleacă către stat și nu către sectorul privat și că statul îi investește în consum, nu face investiții. Oamenii care cumpără titluri de stat o fac pentru salarii și pensii speciale și nu pentru RMN-uri și servicii medicale”, spune Cristian Păun. El este de părere că în viitor statul ar putea face noi împrumuturi pentru a acoperi vechile împrumuturi și că inflația ar putea anihila câștigurile provenite din dobânzile promise de MInisterul Finanțeloir.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Este o mare aberatie sa spui ca finantarea pensiilor este realizata din venituri adiacente. Fiecare individ, RETINETI: fiecare individ, pe parcursul activitatii are propria contributie la propria pensie. Acest fond STATUL (nu grupul mafiot) este dator sa il investeasca in fonduri cu venituri minime dar sigure, pentru a suporta eventualele cresteri ale pensiilor. De asemenea trebuie avut in vedere ca din contribuabili 60% nu ajung la varsta pensionarii. O alta mare parte se pierd in primii ani ai acordarii acesteia si foarte putin 15-20% sunt adevaratii beneficiari ai fondurilor cumulate. Si atunci unde sunt banii? Au fost deturnati? Atunci la puscarie cu hotii! Sa nu mai auzim ca nu sunt bani de pensii in situatiile descrise anterior. Lipsa acestora denota clar o administrare FRAUDULOASA a acestora in care organismele de control platiete din sutele de alte taxe nu le pasa si nu se implica. De ce nu se autosesizeaza , spre exemplu PROCURATURA pentru un control amanuntit al acestor fonduri? Pentru ca ajung in aceste posturi pe criteriile numirii si atunci sunt limitati in actiuni. Din acest motivu statul de drept dispare iar justitia sta precum gunoiul sub pres sa nu o ia vantul. Asa ca inainte de a sustine institutii, ca cele care trebuie sa apere bunul mers al societatii, se cuvine o analiza profunda cum s-a ajuns aici....
    • Like 0
  • Adevărat grăit. Pe mafioţi îi doare doar la portofel.
    • Like 0
  • Cum e mai benefic? Banca te jegmaneste si-si umple seifurile, apoi declara ca nu are profit. La stat, cel putin, sunt folositi in interesul national. Ura ptr realizarile altora va macina d-le Cristian !
    • Like 0
  • Ce face statul cu fondurile obtinute, este mai putin important. Importanta este dobanda obtinuta. Sau deplangeti banii pierduti de banci ?
    • Like 0
  • check icon
    Domnule Păun, cam aiurea ce ziceți! Ați auzit de Japonia și finanțarea deficitului? Datoria publică este peste 100% din PIB și în cea mai mare parte este de la populație. De ce m-aș duce la banca să iau dobândă de trei ori mai mică? Banca nu are așa niște “crampe” morale ca dvs. și îmi dă împrumut cu vreo 7-8% peste dobânda la depozit. Și după ce îi ia de la mine cu 1%!nu are nici o retinere să dea cu 8%. Mă anunță cumva pe mine că împrumută banii în economie? Mă anunță pe mine că bagă banii mei în obligațiuni de stat? De ce nu le-aș lua eu direct fără ca bancă să lingă și ea ceva? Nici măcar în vis nu v-aș lua consultant financiar. E clar aici de partea cui sunteți.
    • Like 0
  • Am cumparat titluri de stat pe vremea guvernului Ciolos. Voi cumpara din nou tot pe vremea guvernului Ciolos.
    • Like 0
  • george check icon
    Singurul impediment este termenul, adica perioada care nu vei utiliza fondul investit.
    Dar, dobanda e buna si neimpozabila, la banci mica si impozabila, iar ridicarea sumelor inseamna comisioane, plus comisioane de intretinere conturi, in final e posibil sa scada soldul.Nu mai vorbim de inflatie.
    La o inflatie de 4% pe an sumele la stat sunt garantate teoretic ca valoare de conversie bunuri si servicii.Deci e mai bine sa cunperi emisiuni.
    Daca e mai bine, si este, scoateti banii de la banci si luati emisiuni.Este cert ca va fi o operatiune avantajoasa.
    Pana acum credeti ca bancile nu imprumutau statul avantajos?Preferau sa acorde credit statului, ca era sigur rambursarea, in loc sa riste neperformante.
    Bancile nu vor sa dea imprumuturi acum ca represalii.
    Intreb asa de curiozitate:daca se angajeaza un imprumut la banca Chinei sa zicem, care nu are sediu in Romania, cine nu poate sa-si plaseze disponibilitatile? Bancile. Daca le luati fondurile si le transferati in emisiuni cine va avea golo de disponibilitati? Bancile.
    Se pot spune multe si face speculatii, dar cine sa mai le asculte?
    • Like 1
    • @ george
      Serios? Dumneata cate titluri de stat ai cumparat pana acum????
      • Like 0
  • Vrăjeală ieftină , de propagandă murdară ! Împrumuturile luate de la bănci erau cumva condiţionate de domeniul de utilizare ulterioară ? Să vorbim sincer , avantajele oferite de titlurile de stat au fost dintotdeauna superioare celor oferite de bănci .
    Oricum nu aveam alte aşteptări în ţara asta , în care e mai "emancipat" să-i scuipi în farfurie celuilat decât să încerci să-l susţii cumva .
    • Like 1
  • Ionel check icon
    Un mod limitat si ingust de a vedea lucrurile ! De fapt, o afirmatie mai mult politica. Daca cetateanul care pana acum a avut depozite in banci si acum scoate banii si cumpara titluri de stat, bancile, cand finantau statul, in 2017 si 2018, nu finantau, atunci cand imprumutau statul, tot pensiile si salariile !!??
    • Like 4
  • Mircea S check icon
    Bun titlu... De parca statul ar fi finantat vreodata ceva mai consistent. In alta ordine de idei nu stiu cine ar fi tentat de obligatiuni de stat la o dobanda mai mica decat inflatia reala sau variatia de curs. Daca nu ma insel anul trecut statul a tras aprox 75 mld lei din piata (pe un necesar mai mic de finantare decat in acest an). Totalul depozitelor la termen in lei detinute de populatie e de 113,5 mld. Putin probabil sa poata finanta din asta mai mult de o luna adunat.
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult